ZF Agropower Tech. Odată cu scăderea mediei de vârstă din agrobusiness, digitalizarea a prins viteză şi creşte exponenţial, pentru că se pot realiza recolte bogate cu randamente mai mari cu 30-40%

„Cred că odată cu scăderea mediei de vârstă din agrobusiness, digitalizarea a prins viteză şi creşte exponenţial şi în acest mod se pot realiza recolte foarte bogate cu randamente foarte mari şi vor atrage şi mai mulţi oameni către agricultura de precizie“, a spus Adrian Zărnescu, CTO în cadrul SysWin Solutions, companie de cercetare şi dezvoltare în microelectronică şi IT, care are patru direcţii de dezvoltare: agricultura, calitatea aerului, smart city şi proiecte personalizate pentru diverşi clienţi.

Răzvan Ungurelu, general project manager în cadrul SysWin Solutions a adăugat că prin imple­mentarea tehnologiei şi aplicarea tratamentelor la timp pentru plante, randamentul la hectar creşte cu 30-40%.

Cei doi executivi au fost prezenţi în cadrul secţiunii de tehnologie a emisiunii ZF Agropower, ZF Agropower Tech.

„Dacă acum câţiva ani fermierii priveau reticenţi spre tehnologie, în ultima perioadă, odată cu promovarea noilor soluţii din acest domeniu, au devenit mai receptivi, iar acum sunt din ce în ce mai interesaţi de digitalizarea în agricultură şi de felul în care digitalizarea îi poate ajuta. Digitalizarea înseamnă o reformă, inclusiv în cadrul fermei“, a menţionat Zărnescu

Astfel, SysWin Solutions a dezvoltat soluţia SysAgria, care constă într-un hardware care se implementează în orice tip de cultură, cât şi o aplicaţie inteligentă, în care datele sunt colectate de la senzorii din teren şi sunt afişate în timp real. În plus, prin anumiţi algoritmi dezvoltaţi de SysWin Solutions, datele sunt interpretate din punct de vedere calitativ, astfel încât să ducă la un management eficient fie al culturii respective, fie al întregii ferme.

„Avem două componente care să optimizeze costuturile şi care să minimizeze pierderile, iar acestea sunt SysCrop Alert şi SysCrop NPK. SysCrop Alert este un modul care predicţionează riscul de boală asupra unei culturi, astfel încât fermierul are la dispoziţie o perioadă de 3-4 sau 12 zile să poată lua măsuri imedite şi să fie în gardă înainte ca boala să se manifeste în cultură şi înainte să o poată detecta cu alte metode. La fel poate afla dacă există boala în cultură şi în ce stadiu este“, a explicat Răzvan Ungurelu.

El susţine că aplicabilitatea unui astfel de modul într-o fermă mare din România poate duce la economie de 1 milion de euro pe an prin salvareaa costurilor cu pesticidele în cazul bolilor deja existente.

De altfel, SysCrop NPK, prin senzori specifici, aduce în partea de aplicaţie o optimizare a fertilizanţilor, astfel încât, corelat cu precipitaţiile sau cu irigaţiile, îi indică agricultorului care este cantitatea optimă de NPK (azot - fosfor - potasiu) pe care trebuie să o aplice pentru a obţine o anumită producţie.

„În cazul în care fermierul nu are irigaţii, aduce economii, chiar dacă nu duce la creşterea producţiei. Fără un echilibru între fertilizanţi şi irigaţii nu se poate ajunge la o producţie maximă“, a menţionat Răzvan Ungurelu.

SysWin Solutions are în prezent în jur de 150 de staţii de colectare a datelor din câmp la nivel naţional. Reprezentanţii companiei spun că fermierii pot să-şi susţină din fonduri proprii investiţia în aplicaţia SysAgria, pentru că este scalabilă, iar odată cu dezvoltarea fermei, agricultorul o poate actualiza şi extinde. 

Oficialii SysWin Solutions consideră că investiţia în tehnologie a unei ferme se amortizează în maximum 2 ani şi spun că acum fermierii au multe surse de finanţare la dispoziţie, cum sunt fondurile europene, băncile sau companiile de leasing.

„Am simţit o cerere crescută pentru soluţia noastră. Anul acesta se vede o creştere a interesul pentru tehnologie“, adaugă Răzvan Ungurelu. El susţine că tehnologizarea s-a făcut în ultimii ani în România, fie prin finanţări europene, fie prin faptul că fermierii s-au grupat în asociaţii sau au luat în arendă mai multe terenuri şi astăzi terenul se lucrează cu utilaje performante, dar mai este loc pentru tehnologii ca să optimizeze managementul fermei.

„Marea problemă a fermierilor români este că nu sunt competitivi într-o piaţă în continuă schimbare, dar odată cu adoptarea noilor tehnologii, către asta se tinde“, a mai spus Adrian Zărnescu.