Din cauza condiţiilor meteo extreme, în special a căldurii din această vară, şi în lipsa asigurării unui climat proprice în pieţele agro-alimentare, fructele şi legumele s-au deteriorat rapid, astfel că o parte din producţie a fost pierdută. Soluţia care ar rezolva această problemă ar fi existenţa unor depozite regionale, conectate la platforme de sortare şi colectare, unde mărfurile să fie clasificate şi livrate către destinaţia potrivită, care ar putea fi pieţe, unităţi de procesare sau, inclusiv, instituţii de stat, precum şcoli sau spitale, consideră Teodor Birţ, preşedinte al Asociaţei Administratorilor de Pieţe din România, prezent în cadrul emisiunii ZF Agropower, susţinută de Banca Transilvania.
„Soluţia ca fructele şi legumele să nu se mai strice în pieţe din cauza căldurii ar fi să avem acele depozite regionale despre care tot discutăm şi care să fie legate de platforme de sortare şi colectare, astfel încât marfa să fie împărţită pe categorii şi să meargă astfel fie spre piaţă, fie spre procesare şi fie spre conservare pentru a fi comercializate ulterior“, a spus Teodor Birţ.
Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România este formată din peste 30 de membri din cele mai mari municipii din România, ce gestionează peste 250 de pieţe agroalimentare, având mai mult de 8.000 de mese şi tarabe şi peste 4.000 de spaţii comerciale, unde se comercializează fructe, legume, produse de panificaţie, produse lactate sau preparate din carne.
Birţ a completat că este dificil ca un administrator de piaţă să deţină şi să ofere producătorilor spaţii de depozitare cu temperatură controlată pentru toate produsele pe care aceştia le aduc pentru comercializarea dintr-o zi sau mai multe câteva zile.
„La piaţă ar trebui să vină doar produsele care rezistă una, două sau trei zile, iar cele care sunt la limita perisabilităţii trebuie să meargă direct spre procesare“, a întărit el.
Şeful pieţelor mai spune că aceste depozite regionale ar putea fi şi principala sursă de aprovizionare cu fructe şi legume a unităţilor de procesare, a instituţiilor statului, cum sunt spitalele, şcolile ori unităţile militare, dar şi pentru HoReCa din zona respectivă, cât şi pentru magazinele de cartier, care vând mai puţină marfă şi imediat.
„Este păcat ca în sezonul de producţie din România, acestea să aprovizioneze din supermarket-uri. Dacă am reuşi să facem aceste depozite regionale cred că am rezolva o problemă foarte importantă a producţiei româneşti şi a producătorului român. Evident, autorităţile trebuie să gândească de la un capăt la celălalt acest program, de la cine produce până la cine urmează să consume, dar este păcat să nu găsim o soluţie de care toată lumea să fie mulţumită“, a adăugat Teodor Birţ.
Mai mult, el a adus în discuţie deficitul comercial agro-alimentar al României, care sare de 5 miliarde de euro. „Roşiile noastre se strică pe tarabele din piaţă sau rămân pe câmpuri neadunate şi nu cred că sunt investiţii atât de mari încât să nu putem să facem procesare, mai ales că vedem pe rafturi cât de multe produse vin din importi şi ce fel de produse. Cred că s-a făcut destul pentru stimularea producţiei, începând de la «Programul Tomata», construirea de spaţii protejate din fonduri europene şi nu numai. Problema este că trebuie să facem ceva cu ceea ce avem în acest moment şi investiţiile şi atenţia noastră ar trebui îndreptate către aceste depozite regionale, cu temperatură controlată, către spaţii de colectare şi sortare a mărfii şi către spaţii de procesare“, a afirmat Teodor Birţ.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a spus săptămâna trecută că are în vedere, împreună cu Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea, demararea unui program amplu în principalele bazine legumicole din România, prin realizarea în următorii trei ani a 15 centre de colectare legume şi fructe. Astfel, este prevăzut ca prin acest program să se acorde sprijin pentru echipamente de încălzit şi combustibil necesar, astfel încât să fie asigurată producţia de legume pe tot parcursul anului. Totodată, centrele de colectare vor fi gestionate de Casa Unirea şi cooperative agricole, iar livrările se vor face în baza parteneriatelor cu marile reţele comerciale informaţii. Florin Barbu a prezentat proiectul centrului-pilot, care va fi realizat pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, cu temperatură controlată, ce va avea trei benzi de sortare, inclusiv dotări pentru ambalare şi un centru de testare al produselor, iar marfa care va fi colectată în aceste centre va dispune de toate certificatele necesare, potrivit legislaţiei în vigoare.
În 2020, Adrian Oros, ministrul Agriculturii de la vremea respectivă, spunea că România va pune la punct o reţea naţională de colectare a produselor agricole, în 2021 fiind prevăzută începerea construcţiei a opt depozite strategice, în fiecare regiune a ţării, acestea urmând a fi legate cu depozitele şi procesatorii români. Proiectul estimat la 750 de milioane de euro atunci, nu s-a concretizat nici după trei ani. Însă, necesitatea sa e şi mai mare acum, iar Florin Barbu a afirmat că instituţia pe care o conduce, cât şi Guvernul României au o responsabilitate foarte mare faţă de producătorii şi consumatorii din România. „Aceea de a proteja fermierii şi legumicultorii români, de a-i sprijini şi, nu în ultimul rând, de a promova produsele româneşti, astfel încât să găsim tot timpul anului în magazine aceste produse, iar românii să cumpere româneşte.“
► Legislaţia ne obligă să avem o delimitare foarte clară între producători şi comercianţi în pieţe. Suntem obligaţi ca minimum 40% din spaţiile pe care le avem într-o piaţă să le atribuim producătorilor, iar în sezon acest procent este mult mai mare în toate pieţele. Ne apropiem de 100% fără nicio problemă, pentru că fiind o cantitate mare de produse în piaţă sunt solicitări mai multe din partea producătorilor să vină la piaţă. Această sectorizare este semnalizată prin pancarte cu „zonă de producători“ versus „zonă de comercianţi“.
► Pieţele sunt colorate, pline de marfă şi de cumpărători. Oamenii vin în piaţă în continuare şi mă bucură că nu sunt doar persoanele mai în vârstă, cele pe care deja le am catalogat drept cumpărători din pieţe, ci sunt şi multe persoane tinere. Tot timpul scăutăm soluţii să-i atragem şi să-i convingem pe tineri că ceea ce găsesc în piaţă reprezintă soluţia cea mai bună pentru familia lor.
► Lanţul scurt, direct de la producător la consumator, îl găsim în piaţă. Aici, produsele sunt fără adaosuri comerciale. Însă, beneficiarii vor să aibă siguranţa că ceea ce consumă este sănătos şi ca să-i convingem că cei care vin la piaţă, care se află în spatele meselor, sunt producători reali, în multe administraţii din ţară au apărut deja QR code-uri la tarabe, care pot fi scanate cu telefonul mobil şi ai toate informaţiile despre cel din faţa ta, pornind de la carnetul de producător şi până la fotografii şi filmuleţe făcute în gospodăria sa. Faptul că ajungem în intimitatea spaţiilor în care se produce ne oferă siguranţă şi trasabilitate. Este bine primit acest lucru. Pe producători n-a fost greu să-i convingem să ne ofere mai multă informaţie căci cumpărătorul capătă încredere şi vine şi îşi face cumpărăturile de acolo. Este foarte importantă relaţia dintre producător şi consumator, dar şi felul în care reuşim să închegăm această relaţie să o întreţinem.
► Cel putin la Sibiu, vă dau exemplu exesta pentru că e oraşul pe care-l cunosc cel mai bine, s-au făcut controale în pieţe de către prefectură şi organele abilitate ale statului şi nu au fost niciun fel de probleme cu produsele agroalimentare. Mai mult, autorităţile au mers în culturile pe care aceştia le aveau şi au constatat că lucrurile sunt în regulă. Este un lucru îmbucurător, în contextul în care un control atât de amplu se încheie fără sancţiuni.
susținută de
și
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE