ZF Agropower. Tinerii din agrobusiness: Avem nevoie să fim promovaţi şi susţinuţi mai mult noi, micii antreprenori, pentru că altfel tinerii nu au modele, nu pot vedea că se poate face ceva şi în România, nu doar peste hotare

♦ Cea mai mare greşeală pe care o fac fermierii români este să creadă că le pot face pe toate, de la producţie până la vânzări, dar şi faptul că se limitează şi că nu au încredere în propriile forţe, spun antreprenorii.

Tinerii aduc un suflu nou în domeniul agriculturii, având în vedere că România are unul dintre cele mai mici procente de tineri sub 40 de ani activi în agrobusiness din Uniunea Europeană, dar antreprenorii spun că guvernul ar trebui să promoveze mai mult tinerii activi în acest domeniu ca noile generaţii să aibă modele de urmat. Aceasta este una dintre concluziile ediţiei din această săptămână a emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Penny.

„Nu sunt promovaţi de absolut nimeni. Nu doar noi reuşim în acest domeniu, sunt multe exemple, doar că rata de succes este mult mai mică decât dacă am fi promovaţi mai mult, şi aici mă refer şi la guvern (...). Dacă s-ar promova mai mult domeniile din agricultură, s-ar face mai multe cursuri, nu neapărat universitare, ci pur şi simplu de specialitate astfel încât să prindă tinerii drag pentru că poate unora le place să grădinărească de exemplu“, spune Narcis Pintea, fondatorul Atelierului de Brânzeturi NarCheese din judeţul Cluj.

El este un exemplu de tânăr care s-a întors în ţară pentru a dezvolta propriul atelier de brânzeturi. De altfel, el a crescut în sânul unei ferme de bovine şi acum face parte din generaţia care aduce ceva nou pe piaţă, brânzeturi maturate şi realizate artizanal. „Antreprenorii locali se limitează şi le e frică să facă pasul mai departe şi bineînţeles a-şi uşura şi munca. E frica asta de a face următorul pas. Deci ar trebui să fie mai multă iniţiativă. Şi eu puteam să rămân să mă limitez şi să procesez 50l sau 100l de lapte pe zi şi nu să ajung să procesez la 2.500l de lapte pe săptămână. Deci ar trebui să aibă mai mult curaj“, mai spune Narcis Pintea.

La rândul lor, Cosmina şi Şerban Dinu, fondatori ai  Fermei de Păsări Păşunate şi ROMO-De la Producător direct la consumator, o organizaţie care facilitează întâlnirile dintre producători şi consumatori, spun că piaţa de desfacere este una dintre problemele cu care se confruntă micii fermieri, iar de aici pleacă şi lipsa interesului tinerilor pentru a intra în acest domeniu.

„Majoritatea celor care termină facultate, vor să facă bani repede. Nu trebuie să judecăm, fiindcă tinerii din alte ţări au complet alt acces la complet alte fonduri la vârsta echivalentă a tânărului român şi vine o concurenţă foarte mare de la ceva ce este foarte atractiv. De ce să nu fii livrator şi să câştigi bani mai repede, când la vârsta aia exact de asta ei nevoie? Dacă nu eşti pregătit să fii antreprenor, dacă nu ai baza de acasă, dacă nu vezi alte modele de tineri de succes care să-ţi arate că da, uite, se pot face bani aici, poţi să ai un stil de viaţă, poţi să fii satisfăcut, poţi să fii respectat în societate de meseria pe care o ai, nu ai cum să te îndrepţi spre acest domeniu“, spune Şerban Dinu, care adaugă că businessul din agribusiness este unul greu, dar cu satisfaţii mari. Cosmina Dinu crede că mulţi producători locali ar intra în legalitate dacă ar fi ghidaţi pentru că pentru că legislaţia este foarte greu de înţeles.

„Ar ajuta foarte mult sprijinul acesta în a ghida micii producători. În plus, ar trebui să nu ne sprijinim noi între noi. Lăsând legislaţia deoparte, dacă eu decis astăzi să cumpăr de la vecinul meu care face brânză etc., atunci politicile ar urma consumul. Să consumi local înseamnă să ai beneficii clare sociale şi economice. Creezi forţă de muncă, creezi venituri în comunitate, creşte bunăstarea comunităţii, o să arate mai bine străzile, spitalele etc“, a spus Cosmina Dinu. În cadrul organizaţiei ROMO- de la producător direct la cumpărător, sunt peste 100 de producători care pot umple săptămânal coşul de cumpărături cu alimente al unei familii. Consumatorii pot face o precomandă iar apoi într-o zi stabilită producătorii se întâlnesc cu clienţii pentru a le înmâna comanda.

Andrei Cocoloş, Andrei Cocoloş, fermier şi administrator Agro Evo Coco, care lucrează 60 de hectare în câmp, un hectar de vinete în câmp şi 6.000 mp de solarii încălzite, spune că cea mai mare greşeala pe care o fac fermierii este că nu deleagă din atribuţii. „Noi fermierii suntem şi ingineri, şi muncitori, şi manageri şi vânzători. Le cam facem pe toate, dar nu le facem bine. De aceea este importantă asocierea, dar conducerea unei asociaţii nu trebuie să o facă un fermier, ci un manager specializat aşa cum se face în afara ţării“, a spus antreprenorul. El crede că fermierii ar trebui să se asocieze şi să vândă mai mult în mediul online, un canal de vânzare care creşte an de an.

„Cred că ar trebui să facem agricultura mai atractivă pentru a atrage tineri. La noi în comunitatea noastră de 3.000 de persoane ne-am întors 5 tineri pentru a aduce mai departe afacerea familiei. Şi aşa se întâmplă în fiecare bazin legumicol din ţară. Trebui să avem legi clare şi subvenţii.“

 

Cosmina şi Şerban Dinu, fondatori, Ferma de Păsări Păşunate şi ROMO: Ar ajuta foarte mult sprijinul acesta în a ghida micii producători. În plus, ar trebui să nu ne sprijinim noi între noi. Lăsând legislaţia deoparte, dacă eu decid astăzi să cumpăr de la vecinul meu care face brânză etc., atunci politicile ar urma consumul.

 

Narcis Pintea, fondator, NarCheese: Antreprenorii locali se limitează şi le e frică să facă pasul mai departe şi bineînţeles a-şi uşura şi munca. E frica asta de a face următorul pas. Deci ar trebui să fie mai multă iniţiativă.