ZF Cum creştem industria alimentară românească. Radiografia pieţei de carne: România este la coada clasamentului european al consumului total. „Întotdeauna este şi va fi loc pe această piaţă, datorită caracterului dinamic al pieţei“

♦ ZF derulează o campanie editorială susţinută de Scandia Food prin care îşi doreşte să prezinte businessurile din industria alimentară, situaţia unităţilor de producţie, dar şi nivelul exporturilor şi importurilor de produse agroalimentare.

Consumul de carne din România depăşeşte anual 74 de kilograme per capita, cifră care plasează ţara noastră în a doua jumătate a clasamentului european, conform calculelor făcute de ZF pe baza unui infografic realizat de Visual Capitalist. Campioanele consumului sunt Portugalia şi Spania, acolo unde fiecare locuitor cumpără de două ori mai multă carne decât cumpără românii. Însă, un punct comun al României, ţărilor din peninsula Iberică, dar şi altor ţări precum Ungaria şi Polonia este consumul mare de carne de porc. Fiecare român consumă anual 34,5 kg de carne de porc, alte 24  kg de carne de pui şi 8,3 kg de carne de peşte, conform Visual Capitalist, care citează date ale Food and Agriculture Organization for United Nations(FAO).

„Întotdeauna este şi va fi loc pe această piaţă, datorită caracterului dinamic al acesteia. Cheia rămâne la consumator şi la obiceiurile de consum. Un fenomen care afectează, în mod special, aceste obiceiuri, este acela de orientare a consumatorilor către produse de prim preţ, aspect care ajută, implicit, la creşterea segmentului de mărci private. În ultimii ani, am observat o migrare parţială a cumpărătorilor către produsele feliate şi ambalate în atmosferă protectoare, în detrimentul produselor de tip gastro de la vitrinele asistate, deci, putem identifica aici potenţiale oportunităţi de dezvoltare“, a spus Paul Bălşan, director general al Diviziei Mezeluri din cadrul grupului Scandia, unul dintre cele mai mari din sectorul alimentar. Scandia Food, cunoscută în special pentru producţia de conserve, şi-a dezvoltat în ultimii ani divizia de mezeluri prin preluarea unor companii precum Carniprod Tulcea şi Agra’s din Alba. Paul Bălşan mai spune că există  o creştere semnificativă a comenzilor online de produse alimentare, trend început în pandemie, care poate fi privită ca un punct de cotitură în dinamica pieţei.

„Cele două trenduri menţionate merg mână în mână, creând, astfel, o zonă încă la început de exploatare pe piaţa cărnii, de care ar trebui să profităm cu toţii“.

La rândul lui, Cosmin Filipaş, cofondator al Carmangeriei Pasini din judeţul Cluj, spune că consumul creşte, iar consumatorii sunt tot mai atenţi la ceea ce consumă.

„Românii au început să aleagă calitatea versus cantitatea, dar este şi o caracteristică a zonei noastre de produse premium. În plus, oamenilor a început să le placă poveştile antreprenorilor, nu doar produsul în sine(..) Am avut şi cereri de reducere a batoanelor de salam venind în contextul inflaţionist. Ca volum nu cred că s-a atins maximul de consum, dar cel puţin noi jucătorii mici avem loc de creştere“, a declarat Cosmin Filipaş. El şi şi Simion Tintelecan au pus bazele carmangeriei care realizează salamuri crud-uscate cu specific italian în 2017.

Paul Bălşan, director general al Diviziei Mezeluri din cadrul grupului Scandia, mai spune şi că sectorul cărnii va continua, cel mai probabil, în următorii câţiva ani, să urmeze trendurile care au devenit evidente în ultimii câţiva ani.

„Se vor consolida obiceiurile de consum care dictează trecerea la formate mai mici ale produselor, la produse ambalate în atmosferă protectoare, feliate, sau, de tip snack. În plus, consider că marcile private vor continua să crească, mai ales dacă va urma o criză financiară. Dacă vorbim despre jucătorii din piaţa cărnii, este foarte posibil să asistăm la investiţii în specializarea fabricilor pe anumite categorii de produse, astfel încât să poată concura cu jucători mari, la nivel european sau, chiar, internaţional“, a completat el, care menţionează că această creştere şi aceste investiţii se vor face într-un context economic general favorabil.  „Dacă vorbim despre trendul general al pieţei, în următorii ani, la nivel macro, este posibil să asistăm la o stagnare a acesteia, sau, poate, o creştere minoră“.