Investiţi în România! Este cel mai bun moment pentru accesarea ajutoarelor de stat. Ar putea fi ultimul an cu finanţare nerambursabilă de 50%

♦ Bugetul total pentru ajutoare de stat se ridica la 230-250 milioane de euro la începutul anului, în comparaţie cu bugetul de circa 140 de milioane de euro din anul anterior. ♦ Companiile pot accesa finanţări nerambursabile pentru investiţii în producţie prin schema 807/2014, respectiv pentru crearea de noi locuri de muncă prin schema 332/2014.

Anul 2021 reprezintă cel mai prielnic mo­ment pentru com­pa­ni­ile care vor să acce­se­ze fonduri neram­bursabile prin schemele de ajutor de stat în vederea investiţiilor, întrucât ni­velul de finanţare oferit ar putea scă­dea din 2022, a explicat Iulian Sorescu, expert ajutoare de stat, con­sultant financiar şi intrapreneur în ca­drul casei de avocatură Noerr, în emi­siu­nea Investiţi în România, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„La începutul anului era un buget de 230-250 de milioane de euro pen­tru ajutoarele de stat, mai mult decât bu­getul anual de circa 140 de mi­lioane de euro, deci bani sunt, trebuie doar să fie aplicaţii. Este important să spunem că există bani, există praguri flexibile, iar autorităţile sunt dornice de a finanţa proiecte“. 

Companiile pot accesa în acest moment finanţări nerambursabile prin două scheme de ajutor de stat, şi anume schema 807/2014 pentru in­ves­tiţii în producţie, respectiv schema 332/2014 pentru investiţii în crearea locurilor de muncă. Aceasta din urmă a fost modificată şi relansată la finele anului trecut. 

În România, schemele de ajutor de stat vin cu un procent de finanţare de până la 50% din valoarea proiec­tului, cel mai ridicat nivel din Europa, însă acest procent maxim ar putea începe să scadă de anul viitor. 

„Sunt discuţii ca începând cu anul viitor procentul maxim să fie mai mic de 50%, probabil pe la 35% sau 40%, de­pinde ce vom putea negocia între gu­vernul României şi autorităţile de la Bruxelles, dar procentele vor scă­dea pe parcursul timpului, ceea ce înseam­nă că investitorii trebuie să se grăbeas­că. Cu cât prind investiţii în 2021, cu atât mai bine, procentul este maxim. Pro­babil că la anul vor prinde mai puţin“. 

Trebuie menţionat că procentele variază la nivelul ţării, astfel încât în Ilfov şi în regiunea de Vest a ţării (Timişoara, Arad, Caransebeş, Hune­doara) procentul de finanţare este de 35%, în timp ce în Bucureşti este de doar 10%. În restul ţării procentul ajunge până la 50%. 

Ca praguri minime, schema 807/2014 vizează proiecte de investiţi de minimum 1 milion de euro, în timp ce schema 332/2014 impune un nivel de minim 100 de locuri de muncă cre­a­te, unde ajutorul de stat poate finan­ţa până la 50% din cheltuielile salariale. 

„Aş face puţin o trecere în revistă a schemei de producţie. Când s-a lan­sat în 2008 pragul era la 30 de mi­lioane de euro, deci era foarte greu să poţi accesa ajutor de stat la momentul respectiv, ulterior pragul a scăzut la 10 milioane de euro, apoi 5 milioane de euro, iar din 2018 avem un prag de 1 milion de euro care este uşor de prins de către foarte mulţi investitori. (...) Pentru crearea de locuri de mun­că este un prag minim de 100 de locuri de muncă, iar companiile pot fi finan­ţate cu până la 50% din costurile lor salariale pe următorii doi ani de zile“. 

Sorescu a explicat că nu există restricţii specifice referitoare pentru sec­toarele care pot obţine finanţare, însă există o listă de activităţi care nu sunt eligibile, precum producţia de alcool şi tutun, producţia de energie sau imobiliare. Totodată, condiţiile pe care trebuie să le respecte com­paniile sunt destul de relaxate, cu atât mai mult pe fondul crizei sanitare. 

„Trebuie să ai profitabilitate ca şi companie. Dacă până anul trecut tre­bu­ia să existe profit în ultimul an fis­cal dinaintea depunerii declaraţiei, de anul trecut lucrurile s-au mai relaxat, ne-a ajutat şi pandemia, iar acum tre­buie să ai profit în cel puţin un an din ultimii trei. (...) Compania trebuie să ai­bă active nete pozitive la finalul anu­lui trecut. Asta înseamnă că nu tre­buie să fi avut pierderi mari de-a lun­gul ultimilor ani, sau să aibă un ca­pital social foarte mare, care să sus­ţi­nă dezvoltarea ulterioară, aces­tea sunt principalele criterii, nu mai avem foar­te multe restricţii ca în anii trecuţi“. 

Cu toate acestea, specialistul subliniază că cel mai important lucru pen­tru companii trebuie să fie clari­fi­carea planului de business, să ştie clar ce proiecte de investiţii au şi să aibă o apro­bare clară de la management şi ac­ţio­nariat cu privire la aceste planuri. 

„De foarte multe ori am păţit să primim investitori care să ne zică că vor să facă proiecte şi spun că vor să inves­teas­că 5 milioane de euro într-un anu­mit domeniu, spre exemplu. Intrând în de­talii, ce înseamnă, ce cuprinde inves­ti­ţia, pe ce perioadă se întinde, am con­sta­tat că proiectele nu erau foarte clar de­fi­nite din prima şi ce este foarte im­portant este să fie clar definit proiectul şi să există aprobarea boardului“. 

Durata de analiză a unei cereri de ajutor de stat s-a scurtat la jumătate în ultimii ani, iar durata de implementare a proiectelor se situează în medie la doi ani. 

„Nu mai durează foarte mult, dacă la începutul schmeie erau perioade lungi de aprobare, în 2014-2018 dura undeva la 6-7-8 luni aprobarea unui proiect pe schema de producţie, acum în proiectele noastre durează între 2 şi 3 luni ca autoirtăţile să analizeze, să pună întrebări şi să aprobe o astfel de investiţii“. 

În 2020, circa 30 de proiecte în valoare totală de peste 500 de milioane de euro au primit ajutoare de stat de 170 de milioane de euro, toate pe schema 807/2014. În contextul în care 2021 va readuce ajutoare aprobate şi pe schema 332/2014, relansată la finele anului trecut, numărul de proiecte aprobate ar putea creşte. 

„Sigur vom vedea mai multe, cele 30 de proiecte au fost pe schema de producţie, dacă ne gândim şi la proiectele pentru crearea locurilor de muncă probabil că vor fi 50 de proiecte aprobate, ceea ce înseamnă un impact semnificativ“. 

În ultimii ani, casa de avocatură Noerr a intermediat mai multe finanţări de acest tip, cu proiecte care au variat de la 1 milion de euro până la peste 100 de milioane de euro. 

Companiile care vin acum spre Noerr pentru a obţine finanţări vin din sectoare variate precum automotive, electrocasnice sau reciclare, în contextul în care sectorul automotive a beneficiat de cele mai multe finanţări de acest tip în trecut. 

„Cred că tot sectorul automotive este cel care ar putea beneficia cel mai mult, există un trend care a început să se contureze generat de producţia de maşini electrice şi toate componentele şi subcomponentele, văd aici un potenţial destul de mare de dezvoltare. Pe de altă parte, este şi sectorul pentru care au fost aprobate cele mai multe proiecte şi pentru care autorităţile au experienţa cea mai mare, ştiu cum să abordeze proiectele, deci cred că automotive ar trebui să rămână în pole position“. 

Iulian Sorescu se aşteaptă ca anul 2021 să fie unul bun pentru economie, în contextul în care companiile reiau planurile puse în aşteptare în timpul anului trecut. 

„Văd un număr din ce în ce mai mare de companii interesate să facă proiecte de investiţii şi văd că teama pe care am avut-o cu toţii din martie până în iunie anul trecut s-a dus şi încrederea a început să revină în mediul de business. Vedem un număr din ce în ce mai mare de interogări, companii care vin şi ne întreabă cum pot accesa, cum pot primii banii. Sunt din ce în ce mai multe companii care vor să investească, cu sau fără ajutorul de stat“.