ZF Investiţi în România! Retailerul Ototo a lansat un magazin online la finalul anului 2023, iar în 2024 va deschide cel puţin o locaţie nouă în Cluj, Sibiu sau Braşov

♦ Cifra de afaceri s-a ridicat la 3 mil. euro în 2023, comparativ cu peste 1 mil. euro în 2022, conform reprezentanţilor companiei. ♦ Cel mai mare acţionar al Ototo este Mihai Simiuc, fondatorul FruFru şi Urban Monkey, pe care le răscumpără în 2024 de la Unilever, după ce le-a vândut în urmă cu cinci ani. 

Retailerul Ototo a lansat un magazine online la finalul anului trecut, iar în 2024 vrea să deschidă cel puţin o locaţie nouă în Cluj, Sibiu sau Braşov, în timp ce lucrează la pla­nu­rile de extindere internaţională, a explicat Sonia Micu, partener şi di­rector operaţional Ototo, în emisiu­nea ZF Investiţi în România!, reali­zată în parteneriat cu CEC Bank.

„Online-ul va replica ceea ce se întâmplă în magazinele noastre fizice. Noi ne vom păstra aceleaşi criterii şi pentru ce selectăm în magazinul online, el porneşte de la oferta pe care noi o avem în magazin. (...) În magazinul online am investit pe bucăţi, lucrăm deja de ceva timp la el. Nu e scump să faci un magazin online faţă de cât de scump e să deschizi un magazin fizic, dar cred că investiţia abia acum urmează pentru promovarea lui“.

Ototo este un concept care a fost creat de Ana Tănasă şi Radu Stanciu în 2021 sub forma unui magazin situat în Piaţa Amzei din Capitală, care găzduieşte sub acelaşi acoperiş o componentă de retail cu produse de la micii producători locali şi interna­ţionali, precum şi o componentă de HoReCa.

În business au intrat ulterior şi Mihai Simiuc, fondatorul FruFru şi Urban Monkey, Raluca Simiuc, Mihaela Simiuc, dar şi alţi investitori persoane fizice. După locaţia din Piaţa Amzei, Ototo a mai deschis rapid două locaţii în Bucureşti, una pe Calea Dorobanţi şi una pe Calea Victoriei.

„Avem trei oraşe pe listă pentru 2024, care sunt de fapt o selecţie făcută mai mult pe baza partenerilor pe care i-am găsit, dar şi a locaţiilor pe care le-am găsit şi acestea sunt Cluj, Sibiu şi Braşov. Cel puţin unul dintre ele va veni în 2024“.

Anterior, reprezentanţii Ototo au declarat că vor să se extindă şi pe plan internaţional, pregătind chiar un pop-up store în Viena în 2023. Maga­zinul nu a fost deschis, dar compania pregăteşte un alt plan de extindere internaţională.

„Piaţa internaţională este una unde genul acesta de abordare de retail ar funcţiona, aşa că e pe lista noastră şi în 2024 s-ar putea să fie nişte veşti surpriză. Magazinul din Viena a fost amânat, în contextul unui plan de dimensiuni mai mari“.

Retailerul listează astăzi aproximativ 300 de branduri, dintre care 100 de branduri româneşti. Acestea depăşesc sfera retailului alimentar prin mai multe categorii.

„Pe lângă mâncare şi toate alternativele pe care le avem de lapte, brânzeturi, carne, avem şi produse de îngrijire personală, avem şi mâncare organică pentru animale de casă, avem produse de îngrijire pentru casă, avem suplimente, avem o varietate de produse pentru cadouri, avem obiecte de îmbrăcminte şi accesorii construite la fel, cu intenţia sustenabilităţii şi a grijii pentru natură“.

Sonia Micu descrie acum Ototo drept „o platformă de branduri independente“, în contextul în care retailerul a pus accent încă de la început pe micii producători şi pe sustenabilitate.

„Este foarte frumos să lucrezi cu branduri locale, asta şi pentru că ai şansa să cunoşti antreprenori care sunt foarte pasionaţi de ceea ce fac. Ei nu au parte de sprijinul unei companii mari în spate şi aici intervenim noi. (...) Sigur, sunt şi provocări pentru că sunt la început, orice modificare legislativă sau orice schimbare apare în inflaţie sau în vreo lege a TVA-ului îi influenţează foarte mult şi atunci e o provocare“.

Dincolo de declaraţii, să lucrezi cu branduri locale şi mici producători necesită o abordare diferită faţă de cea a marilor retaileri. Nu toţi producătorii mici pot supravieţui dacă primesc banii de la retailer la un termen de plată îndelungat faţă de momentul la care au predat marfa.

„Ce facem noi este să aplicăm nişte politici comerciale puţin diferite de alţi retaileri, gândite astfel încât să îi ajute şi pe ei să crească şi să nu îi sufoce. (...) Sunt diferite practicile care ţin de plată, avem branduri cu care practicăm diferite metode de plată, unele sunt în avans, altele sunt sub formă de consignaţie dacă vorbim de zona de fashion, sunt politici comerciale ce ţin de discount-uri, e o întreagă gândire în spate care e menită să îi sprijine“.

Procesul de curatoriere a produselor pe care le listează sau nu este bazat pe o serie de criterii, de la calitatea produsului, la design, ambalaje, producţie sustenabilă şi ambalaje sustenabile.

„Este foarte importantă povestea antreprenorului, ce îşi propune să facă, este foarte important procesul de producţie, dacă este transparent, dacă este cu grijă pentru comunitatea în care produce, e important ca ambalajele să fie alese cu grijă pentru natură“.

Unele branduri pe care le listează retailerul sunt selectate dintre cele care contactează Ototo, în timp ce altele vin din călătoriile sau târgurile la care participă partenerii companiei.

„Dacă primim noi o cerere o analizăm din perspectiva criteriilor, dar şi din perspectiva categoriei. Depinde câţi jucători sunt deja în categoria respectivă pe rafturile de la Ototo, selecţia o facem foarte atent pentru că pe oricine primim la Ototo ocupă un spaţiu pe care l-ar putea ocupa alt brand“.

Principalul motiv pentru care retailerul delistează un produs ţine de modificările pe care le operează producătorii asupra acestora.

„De exemplu, am renunţat la branduri care şi-au schimbat ambalajul şi au trecut de la hârtie la plastic, în special dacă în categoria respectivă sunt suficiente branuri care fac asta deja foarte bine cu ambalaje ecologice“.

Povestea Ototo este una atipică pentru un retailer, întrucât brandul nu a fost promovat ca atare prin campanii puternice de marketing. În schimb, brandul s-a poziţionat în comunităţi şi a vrut să devină un loc de întâlnire pentru oameni.

„Noi am controlat brandul mai mult din perspectiva a ceea ce am făcut în magazine, de la cum arată la ce parteneriate avem, ce evenimente facem pentru a susţine comunitatea sau pentru a evidenţia aceste branduri. Ototo a avut parte de foarte mult sprijin organic, necontrolat de noi, încă de la început, au fost destui lideri de opinie din comunităţile creative sau comunităţile care se află în jurul brandului care au preluat poveşti despre Ototo sau au creat ei poveşti despre Ototo ceea ce a adus foarte multă credibiltiate la ceea ce facem“ .

În plus, Ototo s-a poziţionat drept un spaţiu pentru comunitatea artistică şi a găzduit expoziţii populare ale unor artişti emergenţi de pe plan local. Spre exemplu, în 2023 a găzduit-o pe artista Oana Barbonie cu expoziţia „Albastru“.

„Încercăm să aducem atât artişti, cât şi antreprenori cât mai des în locaţiile noastre, fie cu lucrările lor, fie cu un mic workshop sau o mică discuţie cu oaspeţii noştri şi asta ajută foarte mult la a ne creşte comunitarea, dar şi la a vorbi mai mult despre ce ne propunem să facem. Acest concept al nostru prinde viaţă în felul acesta“.

Ototo a înregistrat o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro în 2022, iar în 2023 cifra de afaceri a depăşit 3 milioane de euro, conform reprezentanţilor companiei. Numărul de angajaţi este de 58 de persoane.

Cel mai mare acţionar al companiei a devenit între timp Mihai Simiuc, antreprenorul care a creat brandurile FruFru şi Urban Monkey, pe care le-a vândut în 2019 către gigantul anglo-olandez Unilever.

Săptămâna aceasta, Unilever a anunţat că Mihai Simiuc răscumpără FruFru şi Urban Monkey, după cinci ani.