ZF Investiţi în România! Semnal de alarmă în piaţa mierii de albine: apicultorii se confruntă cu cele mai mici preţuri de desfacere din ultimii 20 de ani din cauza mierii din Ucraina

♦ Preţul mierii de salcâm a scăzut de la 21-23 de lei per kilogram la 14-16 de lei per kilogram.

Apicultorii români se confruntă cu cele mai mici preţuri de desfacere din ultimii 20 de ani după ce Ucraina a scos pe piaţă cantităţi masive de miere la preţuri mici, ceea ce îi impinge fie să păstreze marfa până anul viitor, dacă au unde, fie să încaseze pierderi, a explicat Alina Mateş-Ochiş, manager de vânzări şi marketing al Apidava, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Apicultorii sunt acum într-o situaţie neplăcută, ar trebui să spun dureroasă sau tragică, pentru că dintr-odată au un preţ la miere vrac pe care nu l-au mai avut de 20 de ani şi sunt în situaţia în care cheltuielile lor au crescut în ultimii 3-4 ani, aşa cum au crescut la toată lumea, în timp ce preţurile au scăzut cu 40-50% în funcţie de sortiment“.

Scăderile de preţuri au început la mijlocul lunii iunie, ceea ce a făcut ca mierea de salcâm să scadă de la un preţ de 21-23 lei per kg la 14-16 lei per kg.

„Apicultorii sunt foarte dezamăgiţi, cei care îşi permit şi au alte surse de venit preferă să îşi păstreze mierea până anul viitor, în speranţa că preţul îşi va reveni, cum se întâmplă de obicei. Însă cei care nu au alte surse de venit şi trebuie să îşi acopere cheltuielile pe care le-au avut pentru a produce această miere trebuie să îşi vândă cel puţin 50% din producţie la preţul pieţei ca să poată trăi şi să-şi poată acoperi cheltuielile necesare“.

Şocul materiilor prime mai ieftine s-a resimţit şi la producătorii sau procesatorii care şi-au făcut stocuri oricând până în luna mai. Acum, ei nu pot descărca acest preţ direct în produse, pentru că nu ar fi competitivi, ceea ce îi pune în poziţia de a bloca bani sau de a încasa pierderi.

„Situaţia este una proastă şi pentru noi ca procesator, pentru că avem stocuri de anul trecut achiziţionate la preţuri mari, pe care nu le mai putem vinde azi astfel încât să ne acoperim costul de achiziţie. Aproximativ 70% din depozit este achiziţionat în prezent cu miere la preţul de anul trecut, iar preţul de vânzare de anul acesta nu ne acoperă costul de achiziţie de anul trecut. Situaţia este dezastruoasă şi pentru noi“.

Apidava procesează circa 2.000-2.300 de tone de miere pe an şi are capacităţi de depozitare cuprinse între 1.000 şi 1.600 de tone. Circa 70% din mierea pe care o cumpără Apidava într-un an obişnuit provine din România, restul fiind din alte ţări. Anul trecut, jumătate din cifra de afaceri a companiei a fost reprezentată de miere vrac, la butoi.

„Nu avem altă soluţie decât să amânăm consumul acestei materii prime pe următorul an de zile într-un procent mult mai mic decât ne-am fi dorit şi să păstrăm mierea scumpă şi să o folosim doar în produsele cu valoare adăugată mai mare, pentru că altfel am ieşi în pierdere. Am mai avut ani similari, ani în care s-a întâmplat acest lucru, am avut banii blocaţi mai mult timp, ne-a scăzut destul de mult rata profitabilităţii, dar important este să ne păstrăm compania, cifra de afaceri, angajaţii şi clienţii“.

Compania controlată de Victor Mateş vinde miere atât în piaţa internă, cât şi la export, sub formă vrac sau en detail, ori prin produse cu miere prin care aduce o valoare adăugată mai mare materiei prime. Aceasta mai are şi o companie-soră, denumită Apis, care comercializează ambalaje, utilaje şi echipamente apicole.

„Pentru anul acesta am finalizat investiţai de panouri fotovoltaice, în jur de 200.000 de euro şi am încheiat partea de investiţie pe o hală nouă partea de vânzare utilaje apicole, având o valoare de circa 600.000 de euro, pe terenul propriu. Când am finalizat hala am eliberat spaţii pe care le-am relocat ca depozitare pentru Apidava“.

Apidava a lansat în ultimii ani şi o linie de cosmetice, care a ajuns să reprezinte 6-8% din cifra de afaceri. Acum, pregăteşte lansarea unei noi linii de produse, care aduce în compoziţia produselor şi miere de manuka. De asemenea, producătorul vrea să atragă fonduri europene.

„Avem în plan să accesăm fondurile europene pentru achiziţia de aparatură nouă în laborator, pentru un program ERP pentru gestionarea produţiei şi a materiei prime. Avem câteva proiecte în lucru pentru liniile care sunt deschise pe fonduri europene“.

Compania Apidava a înregistrat o cifră de afaceri de 7,7 milioane de euro în 2022, iar compania Apis a înregistrat afaceri de circa 2 milioane de euro. Apidava are circa 50 de angajaţi.

Victor Mateş a anunţat în 2021 în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România că Apidava este deschisă la o tranzacţie cu fonduri de investiţii, care ar putea intra chiar majoritar. Până acum, nu a fost semnată nicio tranzacţie, după cum spune Alina Mateş-Ochiş.

„Discuţii şi tatonări am mai avut, însă ele nu s-au finalizat, am fost curtaţi de un fond de investiţii, dar şi de un alt procesator mare de miere de la nivel internaţional care dorea să se extindă. Momentan nu am finalizat niciuna din aceste două variante, dar nu sunt excluse în viitor“.