ZF Investiţi în România! Victor Gavrilă, energiaTa: Majoritatea prosumatorilor consumă doar 40% din energia pe care o produc. Există moduri de a consuma mai mult şi fără investiţii suplimentare

♦ 45% dintre prosumatori şi-au finanţat tranziţia prin fonduri AFM, 32% prin fonduri proprii, iar 23% prin credite, conform unui sondaj energiaTa şi Cult Research.

Românii care au devenit prosumatori ajung să consume în medie doar 40% din energia pe care o produc, însă aceştia au la îndemână diferite moduri prin care pot deveni mai eficienţi şi pot consuma mai mult din energia pe care o produc, iar unele dintre soluţii nu pre­supun cheltuieli suplimenta­re, a explicat Victor Gavrilă, project manager, energiaTa, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în par­teneriat cu CEC Bank.

„Ştim din piaţă că doar aproximativ 40% din toată energia produsă este auto­con­sumată, restul se duce în reţea şi apar tot felul de pro­bleme. În primul rând te loveşti de această realitate a compensării cantitative, care este mai mult valorică, primeşti înapoi cam 30-40% din valoarea energiei pe care o consumi. Şi există şi aceste deconectări, când e lumea mai dragă şi e soare afară“.

La finalul anului 2023 erau deja peste 110.000 de pro­sumatori în România, dintre care peste 95.000 de per­soane fizice. Însă pe măsură ce reţeaua se aglomerează, apar deconectări, iar prosumatorii sunt nemulţumiţi de compensarea cantitativă, aceştia trebuie să consume mai mult din energia pe care o produc.

„Avem pe rezidenţial o curbă de consum cu două vârfuri, unul în prima parte a dimineţii, când oamenii se pregătesc de muncă, apoi consumul scade şi avem alt vârf, mai mare, când se întorc de la muncă. Fix între aceste două vârfuri de consum se află vârful de producţie şi cu cât acestea nu sunt corelate se injectează în reţea şi apar aceste probleme“.

De cele mai multe ori, specialiştii în energie recomandă instalarea unei unităţi de stocare pentru a rezolva această problemă, dar soluţiile de stocare nu au ajuns încă să fie adoptate pe scară largă, întrucât preţul este încă unul ridicat.

„Noi propunem trei etape de buget pe care le pot face oamenii. În primul rând, ei pot să programeze consumatorii mari în timpul zilei, astfel încât să se joace cu curba de consum. Să programeze consumatorii pe care îi au deja, precum maşini de spălat rufe, de spălat vase, aere condiţionate, să funcţioneze pe vârful de producţie“.

Dacă prima etapă poate fi implementată de oricine pe consumatorii deja existenţi în casă, a doua etapă de buget propusă de comunitatea energiaTa necesită o serie de investiţii.

„A doua etapă este să introduci consumatori noi, cum ar fi un boiler electric, care să preia surplusul şi să încălzească apa pe timpul zilei ca să fie pregătită seara, ori un puffer care să încălzească apa pentru încălzirea casei, dar asta necesită investiţii suplimentare“.

A treia etapă presupune toate soluţiile disponibile, de la consumatorii existenţi, la consumatori noi, plus soluţii de stocare, pompe de căldură şi tranziţia la o maşină electrică pe care un prosumator să o încarce acasă. Deşi sună ca un caz ideal, Gavrilă a povestit că există astfel de cazuri în România.

„Înainte să lucrez la energiaTa am fost inginer de vânzări şi aveam clienţi care aveau buget, erau pasionaţi şi aveau facturi aproape zero, plăteau doar pentru apă rece şi pentru internet. Trebuie să vedem cum să ajungem acolo, pentru că pentru o mare parte din populaţie este încă un salt mare până acolo şi trebuie să spargem în bucăţi acest proces“.

Toate aceste idei se regăsesc în noul ghid pentru prosumatori pe care îl pregăteşte energiaTa şi care va fi lansat la finalul lunii aprilie. Comunitatea energiaTa şi EFdeN au mai lansat un ghid al prosumatorului, la începutul valului de adopţie, ghid care a ajuns printre cele mai populare din piaţă, având o natură de informare şi nu de vânzări.

În ceea ce priveşte modul în care îşi finanţează prosumatorii instalarea de soluţii fotovoltaice, circa 45% spun că se bazează pe finanţările de la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), 32% pe fonduri proprii şi 23% pe credite financiare pentru achiziţii verzi, conform unui barometru realizat în noiembrie 2023 de energiaTa şi Cult Research.

Printre proiectele la care lucrează astăzi EFdeN şi energiaTa se numără şi unul de educaţie, prin care încearcă să introducă educaţia de sustenablitate în curicula şcolară.