ZF Investiţi în România! Ana-Maria Icătoiu, OFA UGIR: Dacă suntem preocupaţi de aceste drafturi de modificări fiscale este şi din cauza modului complet nerealist în care a fost configurat bugetul pe 2023. Au fost prevăzute încasări foarte mari de bani europeni care nu vin

♦ România este în întârziere pe jaloanele din PNRR, dar şi pe implementarea proiectelor ♦ Circa 40% din proiectele incluse în PNRR nu pot fi implementate până la 31 august 2026.

Draftul de posibile modificări fiscale care circulă în spaţiul public le dă bătăi de cap companiilor sau antreprenorilor şi din cauza modului complet nerealist în care a fost configurat bugetul pentru anul 2023, întrucât acesta cuprinde şi încasări mari de bani europeni care nu vor fi realizate în acest an, a explicat Ana-Maria Icătoiu, vicepreşedinta Organizaţiei Femeilor Antreprenor din România (OFA UGIR), în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Dacă în momentul de faţă suntem cu toţii foarte preocupaţi de aceste drafturi de modificări la nivel de fiscalitate care tot circulă în presă, probabil pentru a testa piaţa şi a vedea ce ţine şi ce nu, este inclusiv din cauza modului complet nerealist în care a fost configurat bugetul pe 2023 de la bun început. Acolo au fost prevăzute încasări foarte mari de bani europeni, încasări care nu vin“.

Spre exemplu, în ceea ce priveşte cererile de plată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România a trimis până acum două cereri, în valoare de peste 6 miliarde de euro, însă doar o mică parte din bani a fost decontată.

„Din câte ştiu, în momentul de faţă, din sumele încasate până acum de România, care înseamnă spre finanţarea cererea de plată 1 şi cererea de plată 2, cam 6,3 miliarde de euro în total, am avut decontări de sub 850 de milioane de euro în mod concret“.

România nu reuşeşte să atragă în timp util banii din PNRR. În acest an, guvernul ar trebui să trimită spre Comisia Europeană cererile de plată 3 şi 4, însă realitatea conturează un tablou mai pesimist.

„Ştim cu toţii întârzierile majore pe partea de reforme, această simulare de încercare permanentă din partea statului român de a rediscuta, reaşeza, reconfigura, renegocia tot felul de elemente cu Comisia Europeană. (...) Aş spune că discutăm degeaba despre partea de reforme, pentru că dacă există ceva şanse la acest moment, pur teoretice, ca cererea de plată 3 să fie trimisă la Comisia Europeană, în ceea ce priveşte cererea de plată 4 şansele sunt minime spre deloc“.

Ana-Maria Icătoiu a făcut parte din echipele şi grupurile consultate la momentul scrierii PNRR-ului. Din acestă poziţie, ea constată cât de întârziaţi suntem de fapt pe jaloanele pe care trebuie să le îndeplinim pentru a putea accesa banii.

„Cererea de plată 3 priveşte jaloane care ar fi trebuit îndeplinite în trimester 3 şi 4 ale anului 2022, cerea de plată 4 priveşte jaloane cu termen de finalizare în 2023. Din câte ştim, undeva la începutul lunii iulie, din 79 de ţinte care fac parte din cererea de plată 3 nu erau îndeplinite decât 16-17. Mă îndoiesc că în iulie aceste jaloane au fost îndeplinite. Vorbim despre o cerere de plată 3 cu valoare de circa 3,2 miliarde de euro. Pe cererea de plată 4 sunt 49 de jaloane, iar acum o lună erau îndeplinite doar 5 dintre ele“.

Dincolo de întârzierile pe partea de reforme, vicepreşedinta OFA UGIR este îngrijorată cu privire la ritmul de implementare al proiectelor, în contextul în care toate investiţiile pe care vrem să le decontăm prin PNRR trebuie să fie finalizate şi recepţionate cel târziu la 31 august 2026.

„Îngrijorarea noastră cea mai mare vine din informaţiile pe care le-am avut în ultimele două luni în spaţiul public, pentru că oficial nu există nimic, în ceea ce priveşte o analiză realizată de Institutul Băncii Mondiale cu privire la stadiul de avansare al investiţiilor propuse de România cu decontare prin PNRR. Pare că circa 40% din aceste investiţii nu au nicio şansă de a fi finalizate şi recepţionate la termen“.

Un exemplu vine dinspre component de sănătate, unde circa 1 miliard de euro ar fi trebuit să meargă către lucrări de construcţii. Aşa cum arată situaţia astăzi, acest plan este greu de realizat.

„Deşi PNRR-ul a fost adoptat oficial în toamna lui 2021, forma lui finală se ştia încă din primăvara spre vara lui 2021, abia în februarie 2023 a fost aprobată de guvern acea listă cu selecţia spitalelor care vor beneficia de aceste fonduri. Practic, am pierdut doi ani de zile cu proceduri, cu selecţii. (...) Nu cred că ne putem închipui vreunul dintre noi că lucrările la nişte spitale se pot finaliza şi recepţion în trei ani de zile“.

De aceea, Icătoiu consideră că avem nevoie de o analiză transarentă, clară şi coerentă pe fiecare investiţie în parte, iar acolo unde realizăm că nu putem face investiţiile să negociem redirecţionarea acelor fonduri.

„Dar fără populisme de genul nu putem să tăiem investiţii în sănătate sau educaţie pentru că nu dau bine la public şi ne-am lăudat cu ele, deci nu mai putem să le spunem românilor că nu le mai facem. Să renunţăm la aceste populisme, pentru că populismele în momentul de faţă înseamnă foarte mulţi bani ierduţi, şi să ne gândim către ce putem redirecţiona aceşti bani care în mod evident nu se vor cheltui la timp. Bineînţeles, printr-o discuţie clară şi transparentă cu Comisia Europeană“.

România a dovedit cu vârf şi îndesat în ultimii ani că nu poate absorbi fonduri europene într-un ritm rapid şi că procesul este îngreunat şi încetinit de mediul politic şi de lipsa de capacitate administrativă pe gestionarea acestor fonduri.

„Şi aici vă dau un exemplu foarte trist, care este extrem de actual: politica de coeziune, cadrul financiar multianual 2014-2020. Suntem astăzi în anul 10 de când avem la dispoziţie bani europeni de circa 40 miliarde de euro. Din 2014 încoace am ajuns la o absorbţie de circa 80%“.

Acum, România are la dispoziţie circa 80 de miliarde de euro la intersecţia dintre pollitica de coeziune, PNRR, capitolul REPowerEU, politica agricolă comună şi fondul de tranziţie justă.

„Pare că noi continuăm să facem lucrurile la fel ca până acum, dar aşteptăm rezultatele excepţionae, care în mod evident nu vor veni. Dacă vorbim de politica de coeziune, care se leagă direct sau indirect şi cu PNRR, pentru perioada 2021-2027 suntem în al treilea an când avem la dispoziţie aceşti bani, iar până în acest moment pentru mediul privat nu s-a lansat nici măcar un apel de proiecte“.

Guvernul a publicat în primul trimestru din acest an un calendar orientativ pentru perioada 2021-2027, structurat pe fiecare apel în parte, dar totul a rămas doar o poveste frumoasă.

„Ne găsim la începutul lunii la 6 luni distanţă şi ne dăm seama că faţă de acel calendar publicat pare că întârzierile sunt în medie între 4 şi 5 luni. Pare că, teoretic, primele apeluri de proiecte către mediul privat nu se vor lansa mai devreme de 1 octombrie 2023, deşi datele iniţiale arătau 1 aprilie 2023. Întârzierile merg în tandem indiferent de sursa de finanţare euroeană“.