ZF Investiţi în România! Astrid Fodor, primarul Sibiului: La Sibiu lucrăm după documente strategice. Totul a început în anul 2000 când au început investiţiile în zona industrială. Acum ne permitem să construim noi stadionul

♦ Primarul Sibiului consideră că nu este posibil ca din provinciile istorice să se ajungă atât de greu la Bucureşti ♦ Investitorii din Sibiu au nevoie de acces spre sudul ţării şi portul Constanţa.

Dezvoltarea unui oraş tre­buie realizată după o serie de planuri şi studii, astfel încât să nu existe nimic în­tâmplător sau fără o logică în spate, iar pentru a ajunge să investeşti în cultură, trebuie să ai şi industrie care să finanţeze, pentru că taxele şi impozitele susţin bugetul local, a explicat Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank. Ea este primarul Sibiului din anul 2016, a fost viceprimar între 2008 şi 2014, iar din 2014 - anul în care Klaus Iohannis a candi­dat şi câştigat alegerile prezi­den­ţiale - până în 2016 a fost primar interimar. Ea a anunţat că în 2024 nu va mai candida la alegerile locale, subliniind că trebuie să existe şi schimbări.

„Oraşul Sibiu s-a dezvoltat smart, prin proiecte ample şi integrate. Pentru a le rea­liza am accesat fonduri europene şi am investit şi din bugetul local. În spate au stat întotdeauna documente strategice, înce­pând cu Planul Urbanistic General, Progra­mul de Mobilitate Urbană, Strategia Inte­grată de Dezvoltare. Documentele sunt or­do­nate după priorităţi - lucrăm strategic, nu dezordonat“, a spus primarul Sibiului. Spre comparaţie, Bucureştiul are un plan urba­nistic general din anul 2000 care a fost anulat în prima instanţă, au fost anulate PUZ-urile de sector, iar un alt PUG ar putea fi gata abia peste 4-5 ani deşi trebuia rea­lizat de mai bine de zece ani.

Primarul Sibiului a subliniat că infrastructura a permis dezvoltarea acce­le­rată a oraşului atât din perspectivă turis­tică, deoarece dinspre vest s-a putut ajunge mult mai uşor, dar şi industrială. De partea cealaltă, abia acum sunt înregistrate progre­se notabile pentru o autostradă spre Piteşti.

„Nu este normal ca Bucureştiul să nu fie legat de provinciile istorice prin auto­străzi. Este Capitala. Un drum la Bucureşti durează şi şase ore pentru că sunt blocaje. Nu este normal să se ajungă atât de greu în Capitală. Pe cale rutieră ajungi greu, pe cale ferată ajungi greu, linii de zbor nu există. Toate provinciile trebuie legate de Bucu­reşti. Acum se pare că se mişcă. Marile fir­me din Sibiu care livrează la Piteşti com­ponente, care livrează în Constanţa. Spre exemplu, numai de la Continental pleacă două camioane pe zi. Acum Sibiul are au­tostradă spre Europa de Vest iar aeroportul a atras de asemenea mulţi investitori“, a spus Astrid Fodor.

Ea a explicat că în cazul Sibiului totul a început în anul 2000 cu investiţiile în zona industrială pentru a aduce investitori.

„Bugetul Sibiului era gol în 2000. In­dustria stătea, şomajul era mare. După ce au venit investitorii au repornit motoarele Sibiului şi acum am ajuns la faza cu zone de agrement. Spre exemplu, acum Stadionul Municipal este realizat din buge­tul local, nu prin Compania Naţională de Investiţii. Am avut o experienţă proastă cu CNI. S-au început câteva unităţi de învăţă­mânt cu CNI şi toate au rămas nefinalizate. Ani de zile au stat precum nişte ruine, iar noi nu am putut continua. Noi nu putem sta cu un astfel de obiectiv nefinalizat şi aban­donat din diferite motive. Deja am ajuns în faza în care era necesar un astfel de stadion. Noi am investit în infrastructură, am finalizat reabilitarea tuturor cartierelor din Sibiu - şi nu doar am asfaltat şi plantat pan­seluţe ci am schimbat iluminatul, am plan­tat arbori. După infrastructură am investit în şcoli“, a explicat primarul.

Sibiu a atras o nouă investiţie, care se va deschide în a doua jumătate a lunii oc­tombrie.

„În data de 20 se deschide o nouă inves­tiţie, în industria uşoară cu 400 de locuri de muncă. Marquardt de asemenea îşi extinde activitatea, Continental de asemenea. Ei ac­ti­vează în domeniul cercetării aici, colabo­rează cu Universitatea Lucian Blaga, iar studenţii de la secţia de inginerie au un loc de muncă bine plătit asigurat, la condiţii de Europa de Vest“, a spus primarul.

Ea a subliniat că pentru dezvoltarea unui oraş ai nevoie şi de industrie şi de turism. „Avem nevoie de o industrie curată, fără una nu ne puteam dezvolta. Cultura are nevoie de bani şi noi finanţăm din venituri - 12-14% investim în evenimente culturale, un procent foarte mare şi ne permitem datorită veniturilor din industrie. Oraşul are nevoie de evenimente culturale pentru a fi atractiv. Noi am investit acum în noi zone de agrement spre exemplu“.

Următorul mare proiect al Sibiului este trenul metropolitan, dar pentru care trebuie ca instituţiile statului să poată colabora.

„Trenul metropolitan nu depinde de municipalitate - noi am depus la Ministerul Transporturilor un caiet de sarcini şi un studiu de trafic la acea dată, am fost acceptaţi pentru un proiect de tren periurban, am încheiat un parteneriat cu Şelibăr deoarece pe acolo deja trece o linie de tren, una fostă industrială.

Acum se lucrează la modificări legislative pentru a se în Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiucu Autoritatea Feroviară Română lucrează la viitorul operator al acestor trenuri, iar legislaţie nu există. Noi aşteptăm clarificarea aspectelor“.