ZF Investiţi în România! - Craiova, un proiect ZF&CEC Bank. Infrastructura de utilităţi şi construcţiile pot atrage investiţii mari în continuare, dar trebuie atrase mai multe fonduri europene şi statul trebuie să plătească la timp lucrările

♦ Numărul angajaţilor din economie trebuie să crească, fie prin recrutarea celor care nu au şi nici nu caută un loc de muncă, fie prin atragerea celor din afară ♦ Dezvoltarea marilor oraşe trebuie să atragă investiţii în infrastructura de apă, canal şi gaze ♦ Degeaba se construiesc reţele de utilităţi în rural dacă nu sunt recrutaţi oameni care să realizeze mentenanţa.

Viziunea este cheia pe care băncile vor să o vadă în planurile de investiţii ale antre­prenorilor, iar aceasta este condiţia progresului, reprezintă una dintre concluziile evenimentului ZF Investiţi în România! organizat ieri la Craiova de ZF alături de CEC Bank.

„Suntem într-un moment foarte bun deoarece avem o generaţie de antreprenori cu un alt nivel de maturitate. Nu mai este situaţia din 2008 de exemplu unde sentimentul era de panică. Acum predomină abordarea criză egal oportunitate. Şi noi încercăm să punem acest lcru în valoare. Atunci când perioadele sunt tulburi poţi să mergi mai rău, dar poţi să mergi şi mai bine faţă de situaţiile liniare. Tehnic vorbind, suntem

într-un moment în care avem un flux pe care nu l-am mai avut până acum, de fonduri europene, investiţii şi directe, şi de portofoliu, avem o generaţie de antreprenori care clar gândeşte altfel, avem un sistem financiar în care într-adevăr avem nevoie de capital, dar să ne uităm din toate punctele de vedere. Stăm mult mai bine decât stăteam în 2008 şi stăm mult mai bine decât multe ţări din Europa“, a spus Ionuţ Lianu, ofiţer-şef management active şi pasive, CEC Bank în cadrul eveni­mentului ZF Investiţi în România! organizat ieri la Craiova.

El a subliniat că scăderea dobân­zilor rămâne în continuare condiţio­nată de nivelul lent al decelerării inflaţiei, nu doar în România, ceea ce înseamnă că aşteptările pentru o reducere a dobânzilor este mai îndepărtată decât aşteptările iniţiale.

„Ceea ce vedem în momentul de faţă este o evoluţie mai bună a economiei României, dacă ne uităm în regiune sau la Germania, cu care noi suntem foarte legaţi prin prisma exporturilor mai ales. În acest context, mi se pare că evoluţia economiei româneşti până acum a fost bună. Dacă ne uităm în viitor, prin natura lor, aceste măsuri fiscale nu sunt de natură să stimuleze economia, pe de altă parte este vital şi pentru economie să se poată echilibra deficitul bugetar. Atunci, dacă privim acest lucru, mai ales în contextul în care statele se împrumută mult mai scump pentru că ne uităm la SUA care se împrumută la 5% la 30 de ani, Germania la 10 ani se împrumută la 4%. Acum doi-trei ani dobânda era negativă. Este important şi pentru statul român să reglaze acest deficit bugetar pe care îl avem şi în acelaşi timp reglajul să nu fie unul atât de brusc încât să avem de suferit pe par­tea cealaltă, pe creşterea econo­mică. Este un echilibru destul de fragil care trebuie menţinut“, a spus Ionuţ Lianu.

El a subliniat faptul că inflaţia decelerează mai lent decât se aştepta iniţial, iar acest lucru înseamnă că şi perspectiva reducerii dobânzilor este mai îndepărtată decât aşteptările iniţiale.

„Dobânzile vor rămâne relativ la niveluri similare. Ne aşteptăm la unele creşteri la zona euro, urmând ca de anul viitor să vedem în funcţie de datele macroeconomice şi mai ales de dinamica inflaţiei şi dinamica PIB care va fi traiectoria de scădere pentru că acesta rămâne scenariul de bază, respectiv scăderea dobânzilor treptat pe măsură ce inflaţia începe să intre sub nivelul dobânzilor“, a explicat Ionuţ Lianu.

Când vine vorba de construcţii şi infrastructură, antreprenorii au subli­niat că pentru a susţine mediul privat statul trebuie întâi să achite la timp lucrările realizate.

„Deja suntem afectaţi de lucrul acesta pentru că pe unele dintre contracte avem plăţi întârziate de la 6 luni până la 12 luni. Instituţiile statului trag de timp, nu plătesc, pentru că nu sunt bani. Cred că şi statul este într-o situaţie obiectivă, trebuie să ia măsuri, şi din această cauză măsurile fiscale trebuie să aibă loc, dar trebuie bine gândite, astfel încât să dea drumul să lase producţia să meargă în conti­nuare, să lase activitatea economică să funcţioneze. Noi, dacă nu mai avem capitalul pe care l-am investit în lucrările anterioare, să ducem la capăt proiectele actuale, să încasăm mai departe şi să primim bani pe care să-i investim, să plătim impozitele şi salariile, lucrurie se vor bloca undeva“, a spus Marian Petcu, acţio­nar la Recon SA, companie româ­nească care activează în domeniul construcţiilor civile şi industriale.

El este de părere că un program de scrisori de garanţie din partea statului ar fi ceva bun, dar cel mai probabil nu şi unul fezabil. „Statul ar trebui să-şi plătească arieratele în primul rând şi nu trebuie să blocheze activitatea economică. Poate să crească taxele, să ghidoneze cu infla­ţia, dar să nu blocheze activitatea eco­no­mică. Noi avem obiceiul să comu­nicăm frecvent cu banca. Când antici­păm că vom avea probleme într-o perioadă previzibilă, anunţăm banca şi încercăm împreună să găsim soluţii. Modul de plată electronic ne-a uşurat foarte mult, chiar a scăzut numărul de personal angajat în contabilitate. Trebuie să ne mărim competenţele digitale atât la nivel personal, cât şi la nivelul angajaţilor noştri“, a subliniat Marian Petcu.

Radu Olaru, acţionar la PCI TRADING SRL, producător de ţevi PVC pentru utilităţi, inclusiv apă şi cana­lizare, explică faptul că România poate atrage investiţii masive în dezvoltare în următorii patru-cinci ani.„S-a făcut un recensământ, ar trebui să se facă o realocare pe unităţi administrative. Din păcate, proiectele s-au făcut acum cinci-şase ani. Tre­buie să ne concentrăm pe oraşele mari care s-au extins mult şi sunt cartiere întregi sau localităţi care sunt la nivelul infrastructurii subdezvol­tate. Acolo sunt o grămadă. O realo­care din zona rurală părăsită în această zonă. Reţelele de canalizare au nevoie de staţii de tratare a apei. Tratarea apei presupune personal calificat şi chimicale 24 din 24. Ce primării pe la ţară au personal calificat şi bani de chimicale pentru că în bugetele respective nu au aşa ceva“, a subliniat Radu Olaru.

El explică faptul că finanţarea din partea băncii este una foarte importantă, dar şi digitalizarea, pentru a reduce timpul pierdut pe drum.

„Noi suntem fani digital. Noi suntem din Râmnicu Vâlcea, dar lucrăm cu CEC Craiova. Ne-ar fi imposibil fizic să mergem de fiecare dată până aici.

Pentru noi banca este mai mult decât un creditor, este un partener de afaceri. Am început programul investiţional, ne-au susţinut de la început şi apreciem foarte tare partea de degrevare de sarcini curente. Ne dă voie să ne concentrăm pe lucrurile mai importante, gândirea unui plan de afaceri, gândirea unei strategii de dezvoltare de investiţii. Am apreciat iarăşi un lucru, care nu ştiu dacă este la nivelul grupului CEC, dar cel puţin ce am văzut la Craiova este că încearcă să devină un pol de business“, a spus Radu Olaru.

Constantin Popeci, acţionar majoritar al Popeci Utilaj Greu şi unul dintre cei mai mari antreprenori din sudul României, subliniază că resursa umană este o problemă tot mai mare, iar dacă „la stat„ se poate cumula pensia cu salariul, la privat nu se poate. Mai mult, degeaba sunt investiţii în învăţământ dual, în condiţiile în care elevii ulterior aleg să plece din ţară.

„La învăţământul dual am făcut două clase, una de sudor, una de prelucrător. Când au terminat şcoala nu a venit nimeni la mine.

La noi salariul de bază la un sudor bun este 6.000 lei brut. La acesta se adaugă ore suplimentare şi pot ajunge la 10.000-11.000 lei brut, plus 700 lei bonuri de masă. Cei care muncesc şi fac ore suplimentare poate să câştige 5.000-6.000 lei în mână. Inginerii câtigă cam salariul de bază între 12.000 - 15.000 lei brut. În Germania şi Italia câştigă cam 4.000 - 5.000 euro net, dar şi productivitatea este alta. Nouă ni s-au întors muncitori din Germania şi a crescut calitatea muncii la noi. Vin cu altă mentalitate de acolo. Bineînţeles că ne pun condiţii de a fi plătiţi mai bine, ceilalţi vor acelaşi salariu, iar noi le spunem că dacă muncesc la fel ca ei primesc şi ei. Aşa a crescut calitatea produselor. Industrializarea României este greu să se spună. Poţi să faci hidrocentrale, termocentrale, dar nu poţi să mai faci combinate de utilaje grele. Eu mai am capcităţi şi putem lucra încă 4.000 de oameni, dar nu mai să avem de lucru şi oameni să-I angajăm“, a explicat Constantin Popeci.

George Marinescu, Managing Director at Malex Thor, a spus că România are nevoie de noi angajaţI, fie din rândul care momentan nu lucrează şi nici nu caută, cei care nu au un loc de muncă dar nu sunt încadraţi drept şomeri, fie prin import de forţă de muncă. În cazul acestora, creşterea numărului angajaţilor, chiar şi din import, va duce la un impact pozitiv asupra consumului.

„Trebuie să introducem în piaţa muncii asistaţii sociali, număr care variază între 500.000 şi 2,2 milioane în funcţie de sursele din piaţă.  Ideea este că cei care sunt apţi de muncă în momentul de faţă nu sunt beneficiari ai ajutorului social, ci victime, în sensul că ei nu produc nimic pentru societate, nu au nicio perspectivă de bunăstare.  Cererea de forţă de muncă este masivă. Personal aduc forţă de muncă din Filipine. Problema este că acei oameni din raţiuni electorale sunt plătiţi cu bani foarte puţini. PIB-ul ar putea să crească introduccând aceşti oameni în circuitul muncii. Hai să le plătim cursuri de calificare în domenii unde este nevoie de angajaţi, după care să se angajeze în domeniul respectiv“, a subliniat George Marinescu.

Ionuţ Lianu, ofiţer-şef management active şi pasive, CEC Bank

► Dacă ne uităm în viitor, prin natura lor, aceste măsuri fiscale nu sunt de natură să stimuleze economia. Pe de altă parte este vital şi pentru economie să se poată echilibra deficitul bugetar.

► În momentul de faţă am încercat să avem o abordare prudentă în ceea ce priveşte dobânzile. Pe partea de dobânzi la depozite ne-am menţinut o anumită constanţă.

► Ne aşteptăm la unele creşteri ale dobânzilor la zona euro, dar scenariul de bază rămâne scăderea dobânzilor treptat pe măsură ce inflaţia începe să intre sub nivelul dobânzilor.

Mugur Podaru, director Direcţia operaţiuni la distanţă, CEC Bank

► Acum lucrăm la un mecanism prin care poţi să acoperi funcţii de transfer de bani. Adică generezi cu telefonul un cod QR, îl trimiţi altcuiva, se duce la un ATM al băncii şi scoate bani.

► Plănuim să venim cu procesarea acelor instrumente de debit cecuri şi bilete la ordin, care funcţionează după o lege din 1934 în format digital.

► Am rămas în continuare singura bancă din România care are o reţea de peste 1.000 de unităţi.

Bogdan Alexandrescu, director Direcţia agro, CEC Bank

► Agricultura României a evoluat foarte mult în ultimii ani. În 2009, producţia medie la grâu era de două tone, iar acum a ajuns la cinci tone. Anul acesta am văzut producţii medii de peste cinci tone la rapiţă. Este adevărat, suntem unul dintre cei mai mari exportatori de materie primă din UE atunci când vorbim de cereale, dar şi un importator de produse finite, cum ar fi produsele congelate.

► Dacă analizăm cultura mare, în 2009 nu aveam sisteme de irigaţii, iar acum tot mai multe societăţi încep să-şi bugeteze investiţii în această zonă. În plus, există aproape 15 mld. euro fonduri de investiţii în programul 2023-2028, din care 10 mld. euro reprezintă plăţi directe şi 5 mld. euro investiţii în digitalizare, tehnologie. Vor fi şi 400 mil. euro pentru irigaţii.

Constantin Popeci, preşedinte şi acţionar majoritar al Popeci Utilaj Greu

► România este pe locul 7 în Europa la puterea de cumpărare. Acest lucru este o treabă bună.

► Avem mari dificultăţi cu fiscul. Vine la noi, la privaţi, ne controlează şi deşi ştiu că suntem corecţi, trebuie să găsească o chichiţă să ne ia banii.

► Se poate industrializa România? Greu de spus. Poţi să faci hidrocentrale, termocentrale, dar nu poţi să mai faci combinate de utilaje grele.

Marian Petcu, director general, Recon SA

► Blocajul generat de măsurile fiscale şi reducerea deficitului bugetar va avea urmări destul de serioase în viitor. Deja suntem afectaţi de lucrul acesta.  Pe unele dintre contracte avem plăţi întârziate de la şase luni până la doisprezece luni. Instituţiile statului trag de timp, nu plătesc, pentru că nu sunt bani. Cred că şi statul este într-o situaţie obiectivă, trebuie să ia măsuri şi din această cauză măsurile fiscale trebuie să aibă loc, dar trebuie bine gândite, astfel încât să lase producţia să meargă în continuare, să lase economia să funcţioneze.

► Există şanse să trecem cu bine anul următor, dar cu condiţia să nu apară alte piedici suplimentare. În toată conjunctura de crize, faptul că statul a blocat plăţile reprezintă un mare impediment.

Radu Olaru, acţionar, PCI TRADING SRL

► Italia este în colaps, Franţa este în colaps, iar Germania este în genunchi din punct de vedere economic. Am fost la o companie, cea mai mare din Germania de profit chimică, care funcţionează la 20% din capacitate.

► Noi suntem astăzi la rezultatul a trei ani de şocuri economice uriaşe pe care nimeni nu le putea întrezări.

► Prima dată o să vină o lipsă de consum. Europa îşi pierde capacităţile de producţie, de export, foarte puţine firme vor supravieţui.

George Marinescu, managing director, Malex Thor

► O modalitate de creştere a PIB-ului ar fi aceea ca procedurile de import de forţă de muncă să fie puse la punct. Oricât de puţin ne-ar surâde ideea aceasta,ea trebuie să se întâmple.

► O societate cu cât este mai diversă, cu atât este mai puternică. Oamenii care vin în ţară, vin să muncească, produc PIB, plătesc taxe la stat.  

Marius Elvis Cazacu, acţionar, Teldo Trans SRL

► Dobânzile sunt extrem de importante în ecuaţia unui business, dar cel puţin în cazul meu, consider că nu sunt chiar atât de apăsătoare. Cel mai mult mă preocupă scăderea consumului, care se vede clar în piaţă. Şi acest lucru se întâmplă după o perioadă grea în care noi, antreprenorii, ne-am luptat cu o serie de evenimente pe care nu le-am luat în calcul, de la perioada COVID până la războiul din Ucraina.

► Dacă dobânzile se vor menţine în pragul actual, este un lucru bun, însă ar trebui să existe mai mult o aşezare în zona de consum, unde există o problemă reală, mai ales pentru cei care vând în piaţa internă.