ZF Investiţi în România! Lorena Ciobanu, ONV LAW: Companiile din România trebuie să se conformeze Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră. Primul raport trebuie depus în ianuarie 2024 pentru ultimul trimestru din 2023

♦ Nu există o estimare oficială legată de numărul de companii din România care sunt vizate de acest mecanism, care intră în vigoare la 1 octombrie 2023.

Companiile din România trebuie să se conformeze Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), care începe cu o aşa-numită perioadă de tranziţie de la 1 octombrie 2024, iar rapoartele aferente ultimului trimestru din acest an trebuie depuse până la data de 31 ianua­rie 2024, a explicat Lorena Ciobanu, avocat în cadrul casei de avoca­tură ONV LAW, în emi­siunea ZF Investiţi în România!, realizată în par­teneriat cu CEC Bank.

„Mecanismul de Ajus­­tare a Carbonului la Frontieră a fost introdus în acest an printr-un re­gu­lament, avem atât un re­gulament care intro­duce acest mecanism, cât şi un regulament cu norme de reglementare, cel care detaliază cum se vor face anumite raportări şi în ce vor consta obligaţiile“. La finalul anului 2022, Consiliul şi Parla­mentul European au ajuns la un acord pentru CBAM, iar în aprilie 2023 acesta a fost adoptat în mod formal. Mecanismul are un rol dublu, în sensul în care este gândit pentru a opri migrarea emisiilor de carbon dinspre UE spre ţări cu o politică mai puţin strictă privind clima.

Totodată, el a fost gândit într-un sens de competi­tivi­tate, pentru a opri importul unor produse mai ieftine din afara UE, care vin dintr-o ţară în care producătorii nu au plătit costul de mediu.  „În situaţia în care se importă măr­furi precum ener­gie electrică, produse chimice, aluminiu, fier, oţel sau în­gră­şăminte chimice vor exista aceste obli­gaţii de raporta­re, iar ulterior nişte obligaţii financiare pentru importatori“. Astfel, importatorii trebuie să rapor­teze cantitatea de bunuri importate, categoria de bunuri, ţara de origine a bu­nurilor, instalaţiile unde au fost produse, procesul de fabri­caţie utilizat şi emisiile totale specifice încorporate, exprimate în tone de dioxid de carbon pentru fiecare tonă de mărfuri.

Din 2024, importatorii de astfel de produse din afara UE trebuie să se autorizeze specific.

Din 2026, după perioada de tranziţie, importatorii vor fi nevoiţi să cumpere certificate de emisii CBAM pentru emisiile pe care le importă. Casa de avocatură spune că nu există la acest moment o estimare oficială pentru numărul de companii din România care trebuie să se conformeze.

„O estimare propriu-zisă nu putem face până când nu avem primele rapoarte. Putem spune doar ce tip de companii vor aplica acest regulament. (...) Sunt de cele mai multe ori companii mari din energie, construcţii“.

Prima raportare trebuie depusă în sistemul informatic dedicat până la data de 31 ianuarie 2024. Lorena Ciobanu a subliniat că nu este nevoie de o transpunere în legislaţia naţională pentru ca această măsură să vizeze şi companiile din piaţa locală. Acestea trebuie să se conformeze încă de la început.

„Raportarea se depune într-un registru european, este un registru de tranziţie CBAM gestionat de Uniunea Europeană şi, cel mai probabil, va fi parte din sistemul EORI de identificare a operatorilor economici, este un sistem vamal, bine cunoscut de cei care fac operaţiuni de import-export. Încă nu este pus la punct acest modul, dar acestea sunt discuţiile la nivel european, cel mai simplu va fi să fie parte din sistemul EORI şi vor avea un rol foarte important autorităţile vamale din toate statele membre“.

În perioada de tranziţie va exista şi un sistem de amenzi, care cuprinde amenzi între 10 şi 50 de euro pe tona de emisii neraportată sau raportată incorect. Totuşi, nu există încă un organism de verificare.

„Va exista o perioadă de tranziţie în care se va permite, mai întâi se va verifica dacă se fac raportările la timp, dacă se fac corect, vor exista norme, absolut esenţiale, şi cred că şi deschidere din partea autorităţilor pentru a înţelege mai bine mecanismele şi a evita nişte sancţiuni aplicate cumva excesiv într-o fază incipientă“.

În paralel, companiile din România vor intra sub incidenţa unei directive de raportare pe sustenabilitate, care se va aplica treptat, de la cele mai mari companii la cele mai mici, în perioada 2024-2028. Mai exact, primele rapoarte de sustenabilitate trebuie depuse în 2025 de către cele mai mari companii listate, aferent anului 2024.

„Începând cu exerciţiul financiar 2024 vor fi obligate să raporteze întreprinderile foarte mari listate, cele care depăşesc pragul de 40 de milioane de euro cifră de afaceri sau 20 de milioane de euro active şi 500 de salariaţi. Acestea sunt deja vizate de o altă directivă privind raportarea non-financiară, care exista şi anterior, doar că acum se schimbă raportările şi vor trebui să extindă puţin elementele care sunt analizate“.

În continuare, vor intra sub incidenţa acestor raportări de sustenabilitate şi companiile mari nelistate, care depăşesc doar două dintre aceste praguri: 40 de milioane de euro cifră de afaceri, 20 de milioane de euro active sau 250 de salariaţi. Acestea vor depune din 2026.

„Iar ulterior vor fi IMM-urile, dar doar cele listate. Şi acestea au posibilitatea de a opta pentru exceptare până în 2028, deci după 2028 s-ar aplica raportările de sustenabilitate şi IMM-urilor“.

Companiile din România trebuie să se pregătească pentru aceste raportări, iar una dintre cele mai mari provocări este organizarea proceselor interne necesare.

„Cu siguranţă una dintre cele mai mari provocări este dată de procesele interne şi procedurile şi totodată analiza şi nevoie de a ne asigura că toţi clienţii noştri înţeleg care sunt implicaţiile, care sunt categoriile de mărfuri supuse acestor raportări şi, în principal, raportările în sine, cine le va face, dacă se vor adăuga departamente noi, dacă am avea nevoie de specialişti“.