ZF Investiţi în România! Traderul de cereale Transylvania Invest a început construcţia depozitului de frig pentru legume-fructe şi are discuţii cu producătorii de mere pentru a demara activitatea în toamnă

♦ Compania se pregăteşte să lanseze în următoarele luni un marketplace b2b pe care vrea să înroleze peste 1.000 de fermieri, pentru a aduce mai multă transparenţă în piaţă.

Transylvania Invest, cel mai mare trader de cereale cu capital românesc, a demarat construcţia primului depozit de frig prin care intră în piaţa de legume-fructe şi a început discuţiile cu fermierii care produc mere pentru a demara activitatea în toamna anului 2024, a explicat Sergiu Gorban, CEO şi acţionar majoritar Transylvania Invest, în emisiunea ZF Investiţi în România!, reali­zată în parteneriat cu CEC Bank.

„Am început construcţia în martie, încer­căm să găsim alturi de constructor cele mai bune modalităţi de a grăbi lucrarea, ca în septembrie-octombrie să putem băga fructe în hală. Am vrea să nu ratăm acest sezon, deja avem discuţii cu câţiva fermieri care sunt producători de fructe, în special de mere. Vom face tot ce ne stă în putinţă ca până la finalul lunii septembrie să avem posibilitatea să băgăm fructe în hală“.

Transylvania Invest bugeta anterior circa 2,2 milioane de euro pen­tru un depozit de frig care poate stoca fructe şi legume pentru piaţa fresh pentru o perioadă de până la un an, prin care să devină o legătură între fermieri şi retaileri.

„Este mare nevoie de o asemenea faci­litate de depo­zitare şi cu posibilitatea de am­ba­lare petnru a intra pe rafturile supermar­ke­turilor. (...) Vom avea o capacitate de aproximativ 1.500 de tone şi aici mă refer la mere. Este o capacitate destul de bună pentru a putea începe acestă activitate. Dacă vedem că există o cerere mai mare pe acest segment cu siguranţă ne gândim şi vom bugeta o creştere a capacităţii“.

Acesta este primul proiect finanţat din fonduri europene pentru Transylvania Invest, concomitent cu un al doilea, dedicat extinderii capacităţilor de depozitare de pe platforma logistică operată de companie în localitatea arădeană Vladimirescu, de la 20.000 de tone la 30.000 de tone. Iniţial, construcţia era gândită pentru a fi realizată până în iunie.

„Acolo speram să fim deja în perioada de lucrări, dar mai aşteptăm nişte formalităţi din partea celor de la AFIR ca să putem începe construcţia“.

Activ în comerţul cu cereale de la finalul anului 2010, Transylvania Invest a crescut în mod constant volumele operate, iar într-un an 2022 care a adus multe particularităţi în această piaţă, traderul a reuşit să-şi majoreze volumele operate de la aproximativ 200.000 de tone anual la aproape 300.000 de tone, nivel pe care l-a menţinut şi anul trecut.

Compania lucrează de doi ani la un proiect pentru un marketplace b2b dedicat fermierilor, care ar trebui să ajute la transparentizarea pieţei, iar platforma ar trebui să devină funcţională în următoarele luni.

„Este o metodă digitală prin care să conectăm nevoia celor care vor să vândă, a fermierilor în principal, cu nevoia celor care vor să cumpere. Este un proiect destul de complex, suntem în testele finale şi la momentul în care va veni în piaţă prima dată va intra sub o formă de test cu o parte din fermierii şi procesatorii cu care noi lucrăm“.

Fermierii vor putea vedea în platformă care este preţul pe care îl pot obţin pe marfă, iar marketplace-ul va avea în spate un algoritm de calcul pentru transport. Transyilvania Invest se va implica atât în operarea platformei, cât şi în partea de logistică.

„Aici e diferit în agribusiness, trebuie să te implici şi în logistică şi execuţia contractului efectiv, altfel această platformă nu are succes. În grupul nostru avem şi o societate de logistică, care va face toată partea logistică şi avem şi un compartiment operaţional care va face partea operaţională“.

Investiţia se ridică la câteva zeci de mii de euro, întrucât platforma este dezvoltată împreună cu parteneri locali. Transylvania Invest îşi propune să ajungă la peste 1.000 de fermieri înregistraţi în platformă.

„Nu au niciun fel de cost pentru a fi înregistraţi, ba chiar le aduce o reprezentare clară a pieţei. Dacă cineva din Portul Constanţa dă un preţ, automat acel preţ este tradus la poarta fermierului din Arad, Timiş, Bihor, după un algoritm de transport feroviar, auto, la care s-a lucrat destul de mult. Aşa ceva lipseşte, noi astăzi doar trimitem mesaje, vorbim pe telefon, dacă un fermier vrea să afle un preţ dă telefon undeva sau se uită pe bursă, care nu are nicio reprezentare cu preţul de la el din curte“.

Transylvania Invest a depus şi un proiect de 20 de milioane de euro pe măsura DR 22 de la AFIR, pentru o fabrică de ulei, însă nu s-a încadrat pe lista proiectelor care intră la finanţare, în contextul în care pe măsura DR 22 au fost depuse 428 de proiecte ce însumează 1,13 miliarde de euro, adică de mai mult de 5 ori bugetul alocat.

Sergiu Gorban este de părere că bugetul ar trebui suplimentat pentru că ar oferi oportunitatea unor salturi în industria agroalimentară locală.

„România are nevoie de paşi mari, nu se pot face paşi mici. Mediul privat va inainta foarte greu dacă nu este susţinut să investească în procesare. Şi asemenea măsuri sunt extrem de bine venite, dar trebuie gândite la dimensiunea solicitărilor din mediul privat. În felul acesta reuşim să facem paşi mari. Nu avem nevoie de mulţi paşi. Doi-trei paşi de genul acesta ne duce într-o cu totul altă zonă faţă de cum suntem acum“.

Pe 2022, ultimele date disponibile, cifra de afaceri la nivelul grupului a depăşit 462 mil. lei în 2022, dintre care cea mai mare pondere o are Transylvania Invest, cu 423,5 mil. lei, în creştere cu 74% faţă de 2021, urmată de Rail Hub Transylvania, cu 37,2 mil. lei, în creştere cu 249%, în timp ce aportul Transylvania Properties este unul marginal, cu 1,7 mil. lei.

Pentru 2023, Gorban a declarat că Transylvania Invest a finalizat cu o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro, dar nu dat detalii despre rezultatele celorlalte companii din grup.