Pentru a reduce acest fenomen, Iulian Trandafir propune transparentizarea pieţei de medicamente, prin publicarea de către Agenţia Naţională a Medicamentului a volumelor de importuri şi exporturi realizate de distribuitori pe tipuri de medicamente. Practic, din totalul de 432 de licenţe de distribuţie, 200 sunt deţinute de firmele care livrează spre farmacii, dar rămân 200 de licenţe controlate de firme care nu livrează în România, ci se concentrează pe exporturi. În plus, directorul Farmexpert susţine că soluţia legală pentru eliminarea exportului paralel, fenomen care a dus la criza de pe piaţa farma locală, se regăşeşte chiar în Tratatul privind Funcţionarea UE, care prevede excepţii la interdicţia de a limita liberul schimb de mărfuri.
Astfel, articolele 34 şi 35 din Tratat interzic restricţiile cantitative la import sau export precum şi orice măsuri cu efect echivalent, dar articolul 36 precizează că dispoziţiile celor două articole anterioare nu se opun interdicţiilor la import sau export justificate pe motive de protecţia sănătăţii şi vieţii persoanelor. „Cred că acest articol se poate aplica la medicamente fără discuţii şi poate aduce interdicţia la export pentru medicamentele deficitare“. Practic, dacă un producător este dispus ca, pentru o piaţă cu putere de cumpărare mai mică, cum este România, să accepte un preţ de vânzare mai mic, statul trebuie să garanteze că medicamentul respectiv ajunge la pacientul român, nu este exportat spre alte pieţe, unde e vândut mai scump. Exportul paralel loveşte în primul rând în medicamentele noi, inovatoare, cu eficacitate ridicată în tratarea unor boli grave. Ele ajung în România, de unde apoi se exportă spre alte pieţe, ceea ce îi face pe producători să reducă volumul livrat aici. „Eu comand o anumită cantitate de medicamente, de exemplu 2.000 de cutii şi primesc confirmare pentru 300“.
Un alt efect al presiunii pe preţ de pe piaţa locală este delistarea unui număr mare de produse, în cazul cărora producătorii vând în pierdere. Iulian Trandafir a explicat că producătorii de medicamente generice sunt loviţi de scăderea preţului, combinată cu taxa de clawback pe care o plătesc ei, şi renunţă la anumite medicamente, pe care nu obţin nici măcar un profit minim.
Potrivit unui studiu citat de el, pentru ca sistemul medical să funcţioneze normal, o piaţă trebuie să aibă 12-14.000 de produse înregistrate.
În România, erau 6.000, dar au fost deja delistate 1.200 în ultimii ani.
Potrivit unui proiect de HG, preţurile medicamentelor care au fost inovative, dar a căror patent a expirat şi au fost copiate de generice, eliberate pe bază de reţetă, vor scădea cu 35%, treptat, în următorii trei ani, primul prag de 10% urmând să fie aplicat de la 1 martie 2017.
În opinia directorului Farmexpert, efectul acestei decizii va fi dispariţia de pe piaţă a minim 60% din ele, pentru că producătorii nu vor putea acoperi şi reducerea de preţ şi taxa clawback de minim 15%.
„Dacă un pacient se tratează cu medicamentul original, va avea două variante: fie produsul va exista în continuare, mai ieftin, ceea ce va fi bine, fie produsul se delistează. Dacă se delistează, medicamentul respectiv iese de pe lista de compensate, atunci pacientul va ajunge să îl cumpere mai scump încă vreo 6 luni, până dispare de tot. Sunt mulţi care se tratează însă cu generice. Se duc la farmacie crezând că medicamentul va fi redus cu 35%, dar farmacia cere aceeaşi bani. E greu să explici unui pacient ce e un produs off-patent, generic sau original“.
O altă problemă a pieţei farma este taxa clawback, pe care producătorii o critică de mulţi ani. Astfel, în 2015, când preţurile la medicamente s-au aliniat la nivelul minim european, autorităţile nu au modificat nici bugetul pentru medicamente al Casei Naţionale de Sănătate, nici nivelul taxei clawback. România are în continuare cele mai mici cheltuieli anuale pentru sănătate, o medie de 300 euro pe locuitor, faţă de 550 euro în Bulgaria, a mai spus Iulian Trandafir.
„Presiunea pe preţ şi taxa clawback duc împreună la reţinerea producătorilor de a mai înregistra medicamente inovative şi generice în România.“
În ceea ce priveşte criza vaccinurilor, directorul Farmexpert consideră că atâta timp cât statul nu planifică necesarul de doze în avans şi nu îşi face stocuri suficiente, mereu vor apărea perioade în care nu se găsesc anumite vaccinuri. „Cererea la nivel mondial este mai mare decât oferta, e regula primul venit primul servit. Noi nu planificăm nimic. Dacă nu avem o rezervă pe următorii ani, vom avea mereu probleme.“
Farmexpert este al doilea jucător din piaţa de distribuţie de medicamente, cu afaceri estimate anterior la 3,1 mld. lei în 2016 faţă de 2,8 mld. lei în 2015, potrivit lui Iulian Trandafir, directorul general al companiei.
