Andreea Vornicu, expert la Observatorul Român al Sărăciei Energetice, a spus că de la an la an a crescut sărăcia energetică din cauza facturilor mai mari. Anul trecut 20% din gospodăriile din România au căzut în sărăcie după ce şi-au plătit facturile la încălzire, potrivit datelor prezentate.
„Ne uităm la manifestări ale sărăciei energetice din 2016. (...) O să încep cu indicatorul se numeşte lowincome high-cost. În traducere românească ar însemna că plătim foarte mult la facturi şi cădem sub pragul sărăciei după ce ne plătim facturile la energie. Rămânem cu bani puţini după ce achităm facturile, aici intră curentul, gazul. Suntem la 20% din gospodăriile din România în 2022. Deci vedem o dublare faţă de anul anterior“, a declarat Andreea Vornicu, expert la Observatorul Român al Sărăciei Energetice, în cadrul ZF Live.
Ea spune că acest indicator arată foarte bine problemele din mediul urban şi problemele legate de faptul că trăim în locuinţe ineficient energetic şi trebuie să consumăm mult gaz ca să ne încălzim. Iar gazul a costat foarte mult în 2022, cu toată plafonarea, a mai adăugat ea. Mai mult, în mediul rural vorbim de un subconsum, dat fiind că există locuinţe unde este încălzită o singură cameră.
„Dar sunt şi alţi indicatori care ne pot arăta alte feţe ale sărăciei energetice. În mediul rural, unde se practică subconsumul, adică poate stau într-o singură cameră mai mulţi membri ai familiei, pentru că atât îşi permit. Deci fiecare indicator ne arată diverse aspecte legate de sărăcia energetică şi sărăcia energetică nu este doar o sărăcie materială, pentru că putem să avem şi venituri medii şi tot să avem o provocare să ne plătim facturile sau să trăim decent după ce ne plătim facturile“.
Conceptul de sărăcie energetică este atent studiat de foarte mulţi ani iar dezvoltarea lui a început în Marea Britanie, ulterior a fost studiat în multe alte ţări europene.
Sărăcia energetică este diferită de alte tipuri de sărăcie şi nu există un semn de egalitate între sărăcia energetică şi sărăcia materială. Nu ţine doar de incapacitatea de a plăti facturile, ci ţine de faptul că nu ne putem permite să consumăm energia de care avem nevoie pentru a avea un confort în locuinţele noastre, a subliniat ea.
„Asta înseamnă că fie nu ne permitem să ne încălzim casele cum trebuie pentru că suntem în plină iarnă, fie nu ne permitem să le răcim cum trebuie în sezonul cald. Acest fenomen este din ce în ce mai prezent. Fie nu avem suficienţi combustibili pentru a găti suficient sau pentru a ne ilumina casele suficient. Mai mult, unele gospodării care au anumite nevoi speciale, fie în ele locuiesc persoane cu dizabilităţi, fie persoane care sunt conectate la anumite dispozitive medicale şi au nevoie constant de surse de energie“.
Când vorbim de sărăcie energetică nu vorbim doar de incapacitatea de a ne permite, de a ne plăti facturile la energie. Vorbim de un fenomen care este cauzat nu doar de veniturile reduse, dar este cauzat şi de faptul că locuim în clădiri care sunt ineficiente energetic.
De ce suferim de frig dacă România are printre cele mai mari rezerve de petrol şi gaze din UE?
Ea a precizat că există explicaţii complexe care merg pe mai multe argumente. Argumente de natura reţelelor în sine, de natura tipului de combustibil: gaz, petrol şi de natura faptului că aceşti combustibili sunt în continuare combustibil fosili. Mediu urban în principal este conectat la gaz. „Reţelele de gaz au fost construite în perioada comunistă şi avem această dezvoltare urbanistică în spate. Asta înseamnă că cele mai multe oraşe din România în continuare folosesc gaz. Gazul este un combustibil care este foarte sensibil. Vedem că preţul la gaz fluctuează foarte mult de fiecare dată când se întâmplă un eveniment internaţional, precum a fost invazia rusească în Ucraina. Da, preţul la gaz a explodat şi nu a explodat doar în România, a explodat în toate celelalte ţări europene“
Ce a mai spus:
► S-au scumpit foarte mult facturile la energie. Românii au ajuns să plătească mult mai mult. Dacă în 2021 ne uităm la preţul mediu la gaz era de 0,22 lei kw/ oră. În 2022 vedem cu tot mecanismul de plafonare şi compensare instituit de Guvern preţul a fost de 0,37 lei pe kw/h. Deci aproape s-au dublat costurile cu toate măsurile de compensare şi plafonare, această aproape dublare a costurilor inevitabil s-a tradus în facturi care au fost mult mai mari.
► Trăim în locuinţe care sunt construite în marea majoritate a lor în perioada comunistă şi care au o eficienţă redusă energetic. Ca să ne menţinem o temperatură rezonabilă în case, trebuie să consumăm mult. Deci ne costă această încălzire a locuinţelor? Da. Şi dacă anii trecuţi preţurile la combustibil erau mai scăzute şi vedeam că erau afectate în special gospodăriile cu venituri mici, vedem că în ultimul an, în special, au o există o provocare la plata facturilor sau rămân venitul rezidual al unei gospodării, adică banii care ne rămân după facturi sunt puţini.
