ZF Real Estate by Storia.ro. Raluca Fişer, preşedinte al Asociaţiei Green Revolution: „Dorinţa noastră este ca fiecare cetăţean din România şi poate nu doar din România să poată să aibă tot felul de servicii de sustenabilitate în proximitatea casei sale“

♦ Asociaţia Green Revolution aduce o abordare nouă în gestionarea infrastructurii urbane, prin introducerea pop-up-urilor de sustenabilitate ♦ Acestea reprezintă soluţii modulare şi flexibile, adaptabile la nevoile comunităţilor locale, incluzând facilităţi precum parcări pentru biciclete, staţii de încărcare pentru maşini electrice şi alte servicii ecologice.

„Odată ce am terminat acest proiect pilot, vom analiza costul şi vom vedea cum putem să eficientizăm şi să scalăm, pentru că dorinţa noastră este ca aceste pop-up-uri de sustenabilitate, aceste cutii de servicii să fie într-un număr cât mai mare şi nu numai în Bucureşti şi în alte oraşe, dar în acelaşi timp să răs­pundă nevoilor reale din acele comunităţi, dintr-un bloc unde vrem să le mutăm, astfel încât soluţia noastră să fie una modulară - poate avem nevoie de mai multe prize de încărcare ale ma­şinilor electrice sau mai puţine, poate avem nevoie de o parcare mult mai mare, de biciclete sau de alte servicii, putem să acomodăm toate aceste nevoi sub acelaşi acoperiş“, descrie Raluca Fişer, preşedintele Asociaţiei Green Revolution, ambiţiile legate de pop-up-ul de infrastructură recent lansat.

Recent, Asociaţia Green Revolution, care se descrie ca fiind primul ONG de ecologie urbană din România, în parteneriat cu Raiffeisen Bank România şi Mastercard, au propus o rezolvare a problemei infrastructurii de sustenabilitate prin aceste cutii -  Pop-up-uri de infrastructură - ce integrează câteva elemente esenţiale legate de viitorul sustenabil.

„Am lansat acest pop-up de infrastructură, cum ne spunem noi, cutia de sustenabilitate în care am pus bazele a patru servicii de sustenabilitate. Vorbim despre parcare supraetajată pentru biciclete, cu acces pe aplicaţie mobilă, staţii de încărcare pentru maşini electrice, pentru că o problemă foarte mare pentru care stau la blocuri este că nu au niciun fel de sursă de a alimenta maşina peste noapte când stau acasă. Pe de altă parte, ne-am uitat şi la problema transportului logistic, care este din ce în ce mai mare odată cu creşterea comenzilor în zona de comenzi – includem aşadar şi un FANbox de la cei de la Fan Courier şi, nu în ultimul rând, avem şi o staţie de colectare ambalaje, care în prezent primeşte orice tip de ambalaje. Acest box include şi panouri solare şi are şi un acoperiş verde“, descrie Fişer proiectul.

Acesta a fost finanţat printr-o sponsorizare făcută cei de la Raiffeisen Bank şi de la MasterCard. „Au început să apară solicitări de la diverse asociaţii şi comunităţi de locuitori, mici comunităţi sau ONG-uri care se ocupă de creşterea eficienţei şi sustenabilitatea comunităţilor în care trăiesc. Astfel încât atât de la Timişoara, de la Cluj, de la Iaşi ne-au scris deja astfel de organizaţii şi ne-au întrebat ce ar trebui să facă să poată şi ei să aibă un astfel de Pop-up. Suntem în faza în care, cum spuneam, pe de o parte ne uităm în zona de business case, astfel încât să putem face cât mai multe în acelaşi timp să atragem şi cât mai mulţi alţi parteneri în afara celor care existenţi deja un proiect astfel încât să putem să răspundem la câte mai multe solicitări şi să putem să le şi prioritizăm“.

Printre planurile legate de dezvoltarea acestui proiect în continuare se află astfel ieşirea din Bucureşti: „Cu siguranţă dorinţa noastră este ca fiecare cetăţean din România şi poate nu mai din România să poată să aibă tot felul de servicii de sustenabilitate în proximitatea casei sale. Deci, ambiţiile noastre ca ONG în general, dacă vă uitaţi la ce am făcut noi în zona asta de infrastructură, dacă ne uităm la proiectul Velo de bike sharing, la fel, ambiţia că o să ieşim din zona de Capitală“.

Cât de deschişi sunt dezvoltatorii imobiliari la colaborările cu voi când vine vorba de sustenabilitate? „Sigur că ne-am dori să fie şi mai deschişi. Avem parteneriate deja strategice cu unii dintre dezvoltatori, atât în zona rezidenţială, cât şi de office şi aici vorbim de staţii de bike-sharing, sisteme de parcat bicicleta, care pot să fie în zona de box sau orice fel de sistem de parcat bicicleta pe care noi le aducem pe piaţa românească şi facem şi zona de consultanţă şi pregătire şi o legăm şi zona de comunicare. Îmi pun eu nişte soluţii de mobilitate sustenabilă la clădirea mea, dacă nu le comunic eficient şi nu încurajez chiriaşii şi proprietarii clădirii să le şi folosească într-un mod eficient, nu au sens.  Lucrăm cot la cot deja cu câţiva dezvoltatori - şi ne bucurăm că sunt deschişi. Ar putea să fie mai bine, ar putea să fie o cerere mult mai mare în zona aceasta de servicii, pentru că pe noi ne interesează pe de o parte, ca atunci când vorbim de clădiri, să le vedem întru totul şi care este amprenta lor socio-economică şi de mediu în oraş. şi aici cu siguranţă contează partea de transport. Ce se întâmplă când construim o clădire vine automat cu foarte mult transport. Noi încercăm să venim cu astfel de soluţii şi cred că piaţa o să fie din ce în ce mai doritoare, ceea ce îi va obliga pe acei furnizori de real state care încă nu o fac, să se uite la diverse soluţii şi în zona aceasta.“