Liberalizarea preţurilor şi investiţiile în energia regenerabilă au fost principalele subiecte de discuţie la Power Summit '12, eveniment organizat pe 28 şi 29 februarie de Ziarul Financiar şi la care au participat cele mai importante nume ale industriei de energie din România. Oficialii marilor grupuri străine cu operaţiuni pe piaţa locală au atras atenţia că România riscă să piardă investiţii importante dacă piaţa de energie nu va fi liberalizată, cu preţul unor costuri mai mari pentru populaţie şi cu riscul de a ajunge importator de energie dacă nu va obţine fondurile necesare pentru a finanţa investiţiile în tehnologie.
Ionel Bucur, director general CNE Cernavodă
Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă ar costa 4 miliarde de euro după estimările făcute în 2007. Pe 26 ianuarie am primit oferta tehnică şi comercială pentru realizarea reactoarelor din partea unui singur consorţiu de firme.
Aşteptăm să deschidem oferta comercială făcut de un grup de trei firme din Canada, Spania şi România. Din cauza exploziei de la Fukushima şi a crizei financiare, contextul nu e cel mai favorabil pentru proiectele de energie nucleară, dar luminiţa se vede la capătul tunelului. Fukushima a fost o lovitură dată apetitului pentru investiţii în energia nucleară.
Unitatea 3 ar trebui să intre în funcţiune în 2018, iar Unitatea 4 - în 2019. Pentru cele două unităţi am mai angaja 700 de oameni pregătiţi. Sper că până la intrarea în funcţiune nu vom mai vorbi despre o piaţă reglementată de energie.
Profitul e modest şi e ţinut în frâu de reglementare, 75% din producţie acum trebuie să o vindem reglementat, în 2019 şi 2020 poate va fi altfel situaţia.
Dacă am ieşi pe piaţa liberă de energie, marja de profit ar creşte de la 1% la 10%, de aceea nădejdea este în dereglementare.
I-aş recomanda ministrului economiei să continuăm programele pe care le-am început, să aibă loc o dereglementare pe piaţa energiei, dar şi continuarea pregătirilor pentru listarea la bursă.
Resursele naturale proprii de uraniu ne ajung până în 2017, dar există şi alte resurse de uraniu ce pot fi exploatate cu costuri mai mari şi la care vom apela atunci când cererea va justifica acest lucru.
Reactoarele nucleare de la Cernavodă au fost proiectate pentru a funcţiona 30 de ani, însă anumite componente au o durată de viaţă de circa 20 de ani. În 2023 când Unitatea 1 va împlini 22 de ani, aceasta va fi retehnologizată cu investiţii de 800 milioane de euro care vor mai prelungi durata de viaţă cu încă douăzeci de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
