Iată o poveste frumoasă şi adevărată, a cărei replică esenţială e parafrazată într-un sfert din filmele americane, dar cred că nu multă lume ştie originea ei.
În 1866, David Livingstone, medic, misionar protestant şi explorator scoţian, pleacă pentru a treia oară în Africa, unde… dispare. Din 1869, nu se mai primeşte niciun semn de la el. Pe urmele lui e trimis Henry Morton Stanley, jurnalist american născut în Ţara Galilor (sub numele John Rowlands, rebotezat după traversarea Atlanticului), fost participant la Războiul Civil – de ambele părţi! – ulterior reporter special în Imperiul Otoman, unde este luat prizonier, dar reuşeşte să scape.
În Africa, Stanley organizează o operaţiune de căutare cu 200 de cărăuşi, de-a lungul a 1.000 km, expediţie repede transformată într-un coşmar: oamenii mor pe capete din cauza bolilor tropicale, inclusiv cea provocată de musca tse-tse. În final, află că într-un trib s-ar fi aciuiat un alb. Pleacă într-acolo şi-l găseşte înconjurat de băştinaşi. Trebuie să vă imaginaţi scena: doi albi într-un uriaş continent negru, în care probabilitatea de a se întâlni era aproape zero, dar posibilitatea de a se recunoaşte era de 100%! Stanley, politicos şi prudent, avansează doar o ipoteză: „Doctor Livingstone, I presume?”.
„Indeed!”
Povestea nu se opreşte aici: vor explora împreună marginea nordică a lacului Tanganyika, demonstrând că nu are nicio legătură cu Nilul. Livingstone moare în Zambia, inima sa fiind îngropată – conform ritualurilor locale – aproape de locul morţii, în vreme ce trupul şi jurnalele de călătorie sunt transportate pe braţe mii de kilometri, până în Anglia, de câţiva dintre oamenii săi credincioşi. Este îngropat la Westminster Abbey, iar documentele devin patrimoniu naţional.
Stanley, consacrat printre congolezi drept Bula Matari („Spărgătorul de roci” sau, dacă preferaţi, Sfarmă-Piatră! – şi asta pentru că s-a aflat în prim-planul construcţiei primului drum modern din regiune, lucrare pentru care, fireşte, s-au aruncat în aer multe stânci), continuă explorările de unul singur, parcurge vreme de trei ani traseul sinuos al fluviului Congo (singurul din lume care traversează de două ori Ecuatorul, în treacăt fie spus), întemeiază (sic!) Statul Liber Congo, sub autoritatea… Regelul Leopold al II-lea al Belgiei – care sponsorizase expediţia – şi intră în numeroase încurcături, inclusiv diplomatice, fiind acuzat ulterior de te miri ce, inclusiv… răspândirea bolii somnului de-a latul Africii!
Se stabileşte în final la Londra, unde se căsătoreşte şi unde este numit Cavaler al Marii Cruci. Moare în 1904, iar pe neşlefuita, sălbatica lui piatră de mormânt scrie atât: „Henry Morton Stanley, Bula Matari, 1841–1904, Africa”!
Nu atât minunata replică „...presupun” m-a făcut să evoc această spectaculoasă poveste, cât dorinţa de a atrage atenţia că, la finalul secolului al XIX-lea, cu aşa ceva se ocupa un jurnalist!
Astăzi, cel puţin în România, majoritatea ziariştilor îşi fac meseria pe Internet, stând pe scaun. O fi un progres?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
