Ziarul de Duminică

ACTA a murit în Europa/ de Ziarul de duminică

ACTA a murit în Europa/ de Ziarul de duminică
13.07.2012, 00:00 99

33 de cursanţi de pe trei continente studiază româna la Braşov

Miercuri, 4 iulie 2012, s-au deschis la Braşov Cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească (foto 1). Ajunse la cea de-a XVIII-a ediţie, acestea sunt organizate de Institutul Cultural Român în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov, Muzeul "Casa Mureşenilor" şi Centrul Cultural Reduta. Ediţia din acest an reuneşte 33 de cursanţi din Europa, Statele Unite, Liban, Japonia. Programul cuprinde cursuri intensive de limba română (60 de ore) organizate pe niveluri, după o programă flexibilă, şi cursuri de cultură şi civilizaţie românească susţinute de profesori universitari, cercetători, specialişti, pe teme de istorie (lector dr. Silvia Marton), literatură (prof. dr. Andrei Bodiu şi conf. dr. Ion Manolescu), cinematografie (Irina-Margareta Nistor), politică (Radu Cristescu). Cursurile vor fi completate de ateliere de creaţie - dans de societate din secolul al XIX-lea (atelier coordonat de Nermina Damian, şef al corpului de balet al Operei din Braşov), jurnalism şi publicitate (cu istoricul Valer Rus), gastronomie (cu bucătarul profesionist Maria Vlasin) şi actorie (cu actorul Marius Cisar), proiecţii de film, excursii de documentare, o seară internaţională.

Un film despre balerinul Rudolf Nureev

Un lungmetraj despre viaţa şi cariera balerinului rus Rudolf Nureev (foto 2) va fi produs la Hollywood, pe baza romanului biografic "Dancer", scris de Colum McCann. Filmul va fi produs de Trudie Styler, soţia lui Sting, şi Celine Rattray, de la compania Maven Pictures, în colaborare cu producătorul italian Davide Azzoli.

Lungmetrajul "Dancer" va prezenta evenimentele care au marcat viaţa celebrului balerin rus de origine tătară, relatate de persoanele care l-au cunoscut pe artist, începând cu naşterea acestuia în Rusia, în 1938, continuând cu fuga lui Occident, în 1961, afirmarea pe firmamentul baletului internaţional şi până la decesul său cauzat de maladia SIDA, în 1992.

Rudolf Nureev este considerat unul dintre cei mai talentaţi balerini din secolul al XX-lea. S-a născut pe 17 mai 1938, în apropiere de Irkutsk, în timp ce mama lui călătorea cu trenul spre Vladivostock, unde tatăl lui, de origine tătară, era comisar politic. A copilărit în regiunea Başchiria şi a fost atras încă din copilărie de dansurile populare başchire. În 1955 a început cursurile de balet la Institutul Coregrafic din Vaganova şi, chiar dacă avea în acel moment 17 ani deja - o vârstă considerată târzie pentru a deveni balerin profesionist -, a devenit foarte repede cunoscut graţie talentului şi tehnicii sale.

Anul 1961 a fost unul de cotitură în viaţa sa. În urma unui accident, prim-solistul Baletului Kirov din Leningrad, Konstantin Sergheev, nu a mai putut dansa, iar în locul acestuia, pentru o prestaţie la Paris, a fost ales Nureev. Tehnica şi dezinvoltura tânărului balerin rus i-au impresionat pe specialiştii din lumea baletului. La Paris a luat hotărârea de a nu se mai întoarce în Uniunea Sovietică. În 1962, a fost invitat de balerina Margot Fonteyn pentru a dansa într-o gală de balet, alături de Royal Ballet, la Londra. Nureev a activat la Londra pentru o perioadă de aproape 30 de ani.

În 1983, Rudolf Nureev a devenit directorul Baletului Operei din Paris. În 1988 a primit Legiunea de Onoare în rang de Cavaler, iar în 1992, ministrul francez al Culturii i-a acordat ceea mai înaltă distincţie în domeniul artistic: Ordinul Artelor şi Literelor în rang de Comandor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO