La începutul anilor '90, cunoscutul istoric Florin Constantiniu,cu care eram coleg în cadrul Institutului de Istorie "N.Iorga" -domnia-sa un nume de mult consacrat, eu un debutant în breaslainstituţionalizată -, mi-a oferit o copie - remarcabil realizată,colorată de mână - a unui arbore genealogic al familiei Şoarec dinPiatra Neamţ.
Rugămintea îi era - cu un zâmbet pe buze - să-i găsesc o cât demică ascendenţă voievodală. De fapt, cunoscându-mi apetitul pentrugenealogii, voia să răspundă acesteia cu bunăvoinţă. Cotrobăinddeunăzi prin propria arhivă am regăsit cu plăcere arborele - datat1904 - şi am încercat să reînnod firul unei curiozităţi de acumdeja câţiva ani.
Istoricul mi-a semnalat faptul că scriitorul Calistrat Hogaşdedicase Şoricenilor o schiţă ce intrase la un moment dat şi înmanualul de literatură română. Este vorba de Musteţile şipolitica, evocare cu haz a alegerii deputatului liberal lacolegiul III de Piatra Neamţ, Constantin Şoarec. Hogaş mizasedesigur pe sonoritatea numelui, dar şi pe faptul că Şoriceniidăduseră Pietrei mai multe figuri politice. "Mare luptă electoralăla colegiul al treilea de Neamţ. Noi, adică o mână de băieţi cucapul aprins, alcătuită din: Adamescu, Văleanu, Negrea, Cantimir,Şoriceni şi alţii, între care şi eu, sprijineam la deputăţie peCost. Şoarec, mare comerciant de cherestea, om de treabă, râdicatdin popor prin sine însuşi; iar guvernul, fiindcă era vorba decolegiul al treilea, cea mai mare minciună politică a vremurilor deatunci, hotărâse candidatura oficială a lui Şt. Vârgolici de laIaşi" (Calistrat Hogaş, Amintiri, Proză II,Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967, colecţia B.P.T., pp.268). Ştefan Vârgolici a fost întâiul român care a studiat laEcole Normale Supérieure din Paris şi rememorările lui Hogaşnu îi diminuează meritele stabilite de istoriografialiterară.
Şoricenii făcuseră avere cu comerţul cu lemn şi avuseseră caseşi proprietăţi la Piatra Neamţ, unde făceau parte dintrenotabilităţi. În secolul XX ramurile arborelui - al cărui trunchiera Gheorghe Şoarec - s-au împletit şi cu alte familii: Cugler,Piperescu, Eşanu, Tatos ş.a. În ceea ce priveşte primul nume, efoarte probabil vorba de aceeaşi familie cu a diplomatului şipoetului avangardist Grigore Cugler. Sofia Şoarec a fost căsătorităcu Vasile Piperescu, unul dintre fiii vtori-vistierului VasilePiperescu şi frate cu generalul Nicolae Piperescu, erou în PrimulRăzboi Mondial. Bunicul fraţilor Piperescu fusese preot la Văscăuţi- Soroca, iar unchiul lor patern, Zamfir Chiper, arhimandrit tot înBasarabia (vezi interviul consemnat de mine, Ocontribuţie la heraldica românească- convorbire cuIoan N. Mănescu, în "Istros", X, Brăila, 2000).
O altă descendenţă pe linie feminină a Şoricenilor este cea carea purtat numele Eşanu, din care descinde dl Florin Constantiniu.Mai exact, Costache Eşanu din Piatra Neamţ, a cărui mamă proveneadin neamul Şoarec, a avut din căsătoria cu Ecaterina Dimitriu oserie de copii, printre care pe mama istoricului şi un fiu,Constantin Sofronie - zis Nuţu -, cu studii de drept. Încetat dinviaţă în februarie 1940 în Bucureşti, nepotul său nu ezita să îlconsidere cam aventurier. Cu prilejul alegerilor din iulie 1932,Corneliu Zelea Codreanu îi cedase locul de deputat, faptînregistrat în cartea Pentru legionari(1936): "Garda obţine70.000 de voturi, dublându-şi numărul faţă de anul trecut. Seprezintă cele mai bine judeţele Cahul şi Neamţ, Covurlui şi Tutovaunde candidase tatăl meu. Apoi vin: Câmpu-Lung cu Moţa, Turda,Focşani, Ismail, Tighina. Avem dreptul la cinci locuri. Urmeazăoptările. Eu rămân la Cahul, pentru a intra în Parlament NuţuEşanu" (p.434).
O mărturie a dlui Florin Constantiniu despre familia sa se aflăşi în volumul Victoriei Dragu Dimitriu, Alte poveşti aledoamnelor şi domnilor din Bucureşti (2006). Numele Şoricenilora fost adus mai aproape de noi în timp datorită pianistului MironŞoarec, pe care nu îl zăresc însă în arborele genealogic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
