DOSARE DECLASIFICATE

Aromânii balcanici şi bandele greceşti (V). Conflict diplomatic

19 aug 2010 Autor: Catalin Fudulu

Aromânii balcanici şi bandele greceşti (V). Conflict diplomatic

Generalul Lahovary

Iniţial, opinia publică din România şi-a manifestat nemulţumirea faţă de crimele grecilor la adresa aromânilor prin intermediul unor mitinguri. Ulterior, atitudinea populaţiei a devenit mai radicală. La 31 iulie 1905, patru persoane au devastat cafeneau "România" din strada Gabroveni. Proprietarul, grecul Paul Stamulis, a fost rănit la cap, iar casiera insultată şi maltratată. Au fost distruse mobila şi alte obiecte de inventar, pagubele fiind evaluate la 1.522 de lei. În oraşul Giurgiu, manifestanţii au ars drapelul grecesc (31 iulie 1905), determinând protestul oficial al Legaţiei Greciei la Bucureşti prin vocea lui Tombazis, care a cerut sancţionarea agenţilor de poliţie ce nu au intervenit pentru a împiedica incidentul.
Răspunsul părţii române a fost comunicat prin Ioan N. Lahovary, ministru de externe: "Guvernul Regal deplânge sincer că sentimentele de indignare produse în spiritul public au împins mulţimea la o astfel de manifestare, după cum e convins că guvernul elen deplânge din parte-i violenţele şi crimele ale căror victime sunt pacinicile populaţiuni româneşti din Imperiul Otoman şi care sunt înfăptuite de către bande cari declară că lucrează în numele şi în interesul naţiunii elene".
Simţindu-se ofensat, Tombazis a plecat în concediu fără să numească un înlocuitor, iar paza Legaţiei a lăsat-o în sarcina unui cancelar. Plecarea sa a anunţat-o ministrului român de externe prin intermediul unei telegrame. Cum atitudinea lui Tombazis a fost considerată de către oficialii români contrară uzanţelor diplomatice, reprezentantul României la Atena, I. N. Papiniu, i-a adus la cunoştinţă primului ministru Rhallys că pleacă şi el în concediu. Nota a fost adusă la cunoştinţa lui Rhallys prin intermediul interpretului Legaţiei României la Atena, după plecarea din capitala elenă a lui I. N. Papiniu. "Este învederat - se menţiona în nota cu Nr. 425/24 septembrie 1905 - că e o mare deosebire între un şir de omoruri săvârşite asupra românilor din Turcia de nişte bande greceşti şi distrugerea unui aşa-zis steag grecesc, pe care manifestanţii l-au adus ei înşişi. Deosebirea este, desigur, în favoarea Guvernului român. Dar dacă poliţia română nu a putut împiedica acest mic fapt, este dovedit că bandele greceşti au fost formate şi înarmate pe teritoriul grecesc".
În acest mod s-a ajuns la suspendarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Grecia, Consiliul de Miniştri de la Bucureşti denunţând ulterior (4 octombrie 1905) Convenţia de Comerţ încheiată între cele două ţări. Cum la Bucureşti şi Atena nu mai existau reprezentanţi diplomatici, decizia Parlamentului României a fost adusă la cunoştinţa guvernului grec prin intermediul generalului Lahovary, care s-a adresat direct premierului Rhallys, ultimul îndeplinind ad-interim şi atribuţiile ministrului Afacerilor Străine. Decizia Parlamentului român a generat nemulţumirea Executivului grec prin faptul că nu se mai recunoştea personalitatea juridică a instituţiilor ecleziastice şi şcolare greceşti care îşi aveau sediul în România.
Guvernul grec a intenţionat să rezolve diferendul diplomatic prin intermediul Tribunalului de la Haga. România, deşi semnase Convenţia de la Haga (1899), îşi putea rezerva dreptul de a respinge arbitrajul. Generalul Lahovary a încercat să anihileze eventualele presiuni ale guvernului grec pe lângă statele influente din Europa cu scopul de a determina România să accepte arbitrajul.
Într-o asemenea stare de fapt, reprezentanţii diplomatici ai României în străinătate au fost atenţionaţi să prezinte "în faţa guvernului pe lângă care sunt acreditaţi valoarea motivului pentru care am refuza, la un caz eventual, arbitragiul. Noi nu putem admite ca un tribunal să se poată rosti asupra temeiniciei dreptului nostru suveran de a desfiinţa oarecari instituţiuni străine stabilite pe teritoriul nostru".
Prigoana aromânilor de către greci nu s-a terminat după ruperea relaţiilor diplomatice. A urmat Primul război mondial, prilej pentru greci de a-i trimite pe aromâni în primele linii…


CĂTĂLIN PETRUŢ FUDULU (n. 15.09.1973). Doctor în istorie al Universităţii din Bucureşti (2006). A colaborat sau colaborează la revistele Angvustia, Acta Moldaviae Meridionalis, Document, Magazin Istoric, Historia (redactor în perioada 2002-2004), Dosarele Historia (redactor-şef în perioada 2002-2004), Dosarele Istoriei, Monumentul, Sangidava şi Valahica, Ziarul de Duminică, însumând peste 250 de articole, publicate în periodice şi volume colective, şi peste 20 de comunicări la sesiuni de comunicări ştiinţifice.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 20.08.2010

 
Cuvinte cheie:
aromanii
, bandele grecesti

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Abonează-te la Închide