MISTERELE CUVINTELOR

Blog/ de Alexandru Ciolan

1 iul 2011 Autor: Alexandru Ciolan

Cine nu ştie, azi, ce este un blog…! Chiar: ce este un blog…?

În ediţia a doua a Dicţionarului de cuvinte recente (1997) cuvântul nu apărea - nici nu avea cum, pentru că încă nu se născuse. Termenul weblog (din engl. (World Wide) Web Ă log "jurnal de bord" - altfel spus, un notes, un caiet de însemnări care poate fi consultat online) a fost creat pe 17 decembrie 1997 de Jorn Barger (n. 1953), adevărată legendă a culturii internetului, programator, gânditor şi, mai presus de orice, spirit liber şi nonconformist, despre care nu se ştie să fi avut vreodată un serviciu stabil. "Trăiesc - a ţinut el să se explice la un moment dat - cu pâine şi apă, ca să nu trebuiască să depind de cine ştie ce idioţi." Barger (foto) şi-a creat un site, Robot Wisdom, pe care a început să consemneze, sub forma unor nesfârşite liste de titluri succinte şi link-uri, lecturile sale zilnice de neobosit navigator online în căutare de informaţii din cele mai variate domenii: inteligenţa artificială, tendinţele tehnologice, cultura internetului, James Joyce, istorie, construcţia hypertextului etc. etc. - un adevărat corn al abundenţei revărsat generos spre uzul celor care voiau să-l urmeze în căutările sale intelectuale.

Pe la mijlocul lui 1999, un programator pe nume Peter Merholz, a hotărât că weblog era un cuvânt prea lung, aşa că a propus să fie citit we blog - sau, pe scurt, blog. Şi de atunci blog a rămas în engleză şi verb, şi substantiv, iar persoana care ţine un blog a fost numită blogger. Cinci ani mai târziu, în 2004, Merriam-Webster declara blog cuvântul anului, iar bloggingul devenise atât de popular încât începeau să apeleze la el şi politicienii.

Blogurile actuale nu mai sunt simple jurnale online, ci site-uri web actualizate periodic, care cuprind texte ale unuia sau mai multor autori, imagini, înregistrări audio sau video şi linkuri către alte locuri de pe internet, care recomandă alte bloguri ori site-uri, materialele fiind afişate în ordine descrescător cronologică (cel mai recent este apare primul).

În baza de date a DCR, cea mai veche atestare a lui blog este din anul 2004 ("Despre blog sau noile culmi ale exhibiţionismului", zf.ro/dupa-afaceri 13 VIII 04), iar a lui weblog din 2005 ("Specialiştii spun că în acest moment cele mai citite publicaţii electronice sunt jurnalele personale online (weblog, prescurtat blog)", zf.ro 4 VII 05), dar cu siguranţă sunt cu câţiva ani mai vechi.

Deţinătorul unui blog este în română fie blogger, ca în engleză ("Plasa de legături reciproce de susţinere între bloggerii pesedişti este evidentă...", Cotid. 27 II 08 p. 32), fie, adaptat ortografic, blogăr ("Iubesc blogurile, dar îi urăsc pe blogări", G. 2 XI 06 p. 19). Bloggerul, dacă este o ea, este numit fie bloggeriţă ("O altă bloggeriţă, K.S., a devenit ţinta atacurilor online anonime...", G. 14 V 07 p. 19), fie femeie-blogger ("Paradoxal, femeile blogger nu se tem pentru siguranţa personală, ci nu vor să intre într-un cerc vicios de insulte şi calomnii cu puternice tente sexiste", G. 29 X 09 p. 14).

Timpul dedicat blogurilor este numit, englezeşte, blogging ("Oare cum ne petreceam timpul înaintea bloggingului?" R.l. 31 XII 09 p. 9) ori, neaoş-ironic, blogăreală ("De unde timp pentru blogăreală?", G. 16 XI 06 p. 19).

Dacă lumea blogurilor este blogosfera ("Politicienii europeni se strecoară în blogosferă. Strategia comunicării prin jurnalele on-line îi vizează pe alegătorii tineri", Ev.z. 8 X 06 p. 8), logoreea de pe bloguri este, evident, blogoree ("Blogoreea PSD ş…ţ blogoreea asta pesedistă e la fel de şic precum o tichie de mărgăritar mulată pe ţeasta unui dinozaur chelios", Cotid. 27 II 08 p. 32).

Poate că nimic nu surprinde mai bine esenţa bloggingului decât vaietul parodic "Blogui-m-aş şi n-am cui" (G. 2 XI 06 p. 19), cel mai indicat pentru a pune capăt acestor rânduri.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Fărâmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2011

 
Cuvinte cheie:
weblog
, blog
, blogger
, blogging
, blogăreală
, blogoree
, blogosferă
, misterele cuvintelor
, Alexandru Ciolan

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide