REPORTAJUL SAPTAMANII

Bursierii nimanui

9 iun 2010 Autor: Cosmin Savu

Am pierdut 6 milioane de euro si 150 de specialisti tineri pe care i-am trimis, pe banii nostri, sa studieze peste hotare. Anuntata cu surle si trimbite, Bursa Speciala a Guvernului Romaniei a esuat lamentabil, desi avea ca scop modernizarea si reformarea institutiilor romanesti. Adica evitarea crizei. Tinerii trimisi la studii in strainatate cu bani de la buget s-au intors acasa si au descoperit ca nu-i mai vrea nimeni. Au batut la usile institutiilor statului care le promisesera ca ii angajeaza, insa au fost intorsi din drum: Romania a ramas si fara milioane de euro, si fara specialistii la care visa.

Programul prin care se dorea pregatirea unui corp de inalti functionari profesionisti prin trimiterea lor la cele mai titrate universitati din lume a esuat. Chiar daca Romania are nevoie ca de aer de oameni pregatiti, indolenta decidentilor blocheaza inca un proiect cu potential.

Simion Ilie - sef de promotie, master in comunicare, Universitatea Toulouse 1 -Franta. Paul Alexandru - doctor in managementul riscului - Montreal. Radu Oprea - masterand in politici publice, Universitatea Pepperdine, LA. Sergiu Oltean - masterand in drept european - Universitatea Wurzburg, Germania. Sunt doar cativa dintre cei 149 de tineri trimisi sa studieze pentru a putea reforma, in sfarsit, statul roman. Sub sloganul "Cariera ta, o sansa pentru Romania", cei 149 de tineri au fost pacaliti, asa cum am fost pacaliti si noi, cei care le-am platit studiile.

Avem vointa, dar nu avem putinta, cam asa sunau evaluarile Comisiei Europene in 2004, atunci cand se punea problema integrarii noastre in spatiul european. De la Bruxelles ni se cerea reforma in administratie, dar noi nu aveam oameni pregatiti pentru asa ceva. Mai de voie, mai de nevoie, guvernul de atunci a trecut la actiune.

In 2004, la presiunile insistente ale Comisiei Europene de a vedea schimbari in administratia romaneasca, premierul de atunci, Adrian Nastase, hotaraste infiintarea Bursei Speciale a Guvernului Romaniei. Din pacate, acest proiect a evoluat... romaneste. Scopul programului era de a pregati un corp de inalti functionari profesionisti prin trimiterea lor la cele mai titrate universitati din lume. Bursa speciala a debutat in forta in 2004. S-a infiintat o comisie care sa selecteze oameni pentru viitorul administratiei romanesti. O intentie laudabila sustinuta si de Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare.

"Au fost de fapt trei mari concursuri nationale, spune Anca Stoica, responsabil de program ONU, in care au fost selectati 149 de studenti, in 2004, 2005, 2006. Urma sa lucreze in administratia publica romaneasca, ca o dorinta a institutiilor de a reforma administratie publica din Romania. Acesta a fost obiectivul principal." Concurenta a fost crunta: 20 de candidati pe loc la concursul national pentru bursieri. Cine reusea, avea de optat intre studii universitare, masterate sau doctorate, toate costurile fiind suportate de statul roman. Erau cateva conditii de baza - studentii sa fie admisi la cele mai bune 500 de universitati din lume, specilizarea sa fie intr-un domeniu de interes pentru statul roman, sa aiba calificativul bine pe toata perioada cursurilor si, obligatoriu, sa se intoarca in tara pentru a lucra in administratia publica in functii de conducere.

"In schimbul finantarii pe care o obtineai, precizeaza Simion Ilie, trebuia sa lucrezi cel putin 3-5 ani in administratie, in functie de suma si de numarul de ani pentru care plecai la studii."

Povestea fiind romaneasca, nu s-a incheiat cu happy end. Undeva, pe traseu, intregul proiect s-a impotmolit si obiectivul initial s-a pierdut intr-o confuzie generala. Cand tinerii bursieri s-au intors in tara si s-au pus la dispozitia statului roman, au descoperit ca nu are nimeni nevoie de ei. Au fost tinuti pe la usi si dusi cu vorba. Statul care a cheltuit bani cu ei, le-a intors pur si simplu spatele. Niciun absolvent nu a fost angajat prin acest program.

"Sunt absolut scandalizat sa vad cine ne conduce, spune Simion Ilie. Cat de multa incompetenta exista in sistemul public. Vrei nu vrei, te lovesti de sistemul public." Noi nu cersim aceste locuri de conducere, adauga Radu Oprea. Pur si simplu ne aratam disponibilitatea ca am dori sa intram in sistem. Dar cu cat se mareste perioada aceasta in care statul roman nu ne baga in seama, cu atat intram in tot felul de colaborari, angajari, plecam, venim." "Posturile acestea parca nu sunt pt oameni ca noi, spune si Sergiu Olteanu."

Ani de-a randul, autoritatile responsabile au dat din umeri incercand sa gaseasca raspunsuri, dar nu solutii. Agentia Nationala a Functionarilor Publici a facut in 2008 demersuri catre fiecare minister pentru a identifica posturi posibil transformabile in posturi de manageri publici. Nimeni sau majoritatea dintre ei nu doreau plasarea acestor absolventi in cadrul acestor institutii. In 2010 am ajuns intr-un moment de criza in care posturile mai mult se desfiinteaza, se restructureaza si sunt din ce in ce mai putine posturi in administratie.

"Problema este aceea, spune ministrul edicatiei, Daniel Funeriu - odata intorsi, legea care prevedea angajarea lor nu era corelata cu legea care i-a trimis acolo... Nu pot sa va dau acum o solutie legislativa pentru ca daca as fi ajuns la ea, as fi aplicat-o deja…"

Comisia care se ocupa cu administrarea acestui proiect nu mai exista din octombrie anul trecut. Ea a fost condusa de rectorul universitatii Bucuresti si ulterior de rectorul de la ASE. Niciunul nu a mai vrut sa fie asociat cu esecul programului.

"Pe procedura, spune Magda Jianu, director al Agentiei Nationale pentru credite si burse, comisa solicita Agentiei nationale pentru ocuparea fortelor de munca, Agentiei nationale a functionarilor publici, sa identifice posturile vacante la nivelul administratiei publice si in functie de aceasta colecteaza aceste posturi, le pune la dispozitia Ministerului educatei si se procedeaza la repartizarea absolventilor."

Si reprezentantii programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare au preferat sa renunte, descurajati de haosul din sistemul romanesc. "Natiunile Unite s-au retras din acest proiect, precizeaza Anca Stoica. N-a fost un proiect prost, a fost un proiect foarte bine gandit initial, doar ca pe parcurs nu s-a reusit armonizarea legislatiei, acesta este punctul negativ.

6 milioane de euro au fost cheltuiti pentru pregatirea tinerilor romani la cele mai bune universitati din lume. Statul roman nu pare insa foarte afectat si nici nu vrea sa-si recupereze investitia.

Radu Oprea este unul dintre tinerii bursieri. A fost acceptat la 4 universitati nord-americane. Experienta lui nu s-a rezumat la mediul universitar. A lucrat pentru cabinetul primarului din LA, dar si in consultanta. La finalizarea cursurilor, s-a intors. "(...) A fost o decizie grea, spune el, dar am tinut cont de contractul semnat, odata ce imi asum un angajament mi-l duc mai departe - si m-am intors." S-au cheltuit cu scolarizarea sa in America 70 de mii de euro. "Daca nu ma intorceam, trebuia sa platesc si penalitati si, facand un calcul, ma duceam spre 100 de mii de euro. Bineinteles ca nu imi permiteam sa platesc, indiferent de ce job aveam." A fost renegat de statul roman atunci cand si-a pus la dispozitie experienta acumulata dincolo de ocean.

Simion Ilie, in 2005, terminase facultatea si lucra in invatamant ca profesor de franceza. Oferta de a fi pregatit si a lucra pentru statul roman a fost extrem de atractiva. "Imi aduc aminte foarte bine ca directorul liceului in care eram si care trebuia sa imi dea o scrisoare de recomandare chiar mi-a zambit malitios si mi-a spus ca ma credea om serios si ca ar fi fost bine sa-mi consum energia in alte scopuri." 20 de mii de euro s-au cheltuit cu el in cei 2 ani de master in comunicare facut la Universitatea Toulouse 1. "Pe tot parcusul studiilor trebuia sa mentii calificativul bine, altfel era foarte clar stipulat, dadeai banii inapoi. In Franta trebuia sa obtii cel putin nota 14 din 20, iar a obtine nota 14 in Franta inseamna a te plasa in primii 5 la suta din promotie. Aveai monitorizari inopinate la facultatea la care te aflai, unde se putea discuta cu profesorii tai, cu colegii, pentru a se asigura ca nu ne-am dus acolo intr-un sejur platit de statul roman." Si totusi, sederea lui acolo a fost luata drept sejur de statul roman dezinteresatde cunostiintele lui.

Sergiu Olteanu a terminat un master in drept european la Universitatea din Wurzburg, Germania, platit tot din bugetul statului roman. "Inca de la inceput am vazut reticenta celor care ar fi trebuit sa ne angajeze pe noi. Nu ne-au spus niciodata care ar fi problemele la angajare, daca exista cumva locuri de munca pentru noi..." Imediat dupa finalizarea studiilor s-a intors in tara. Asa cum scria in contract, in mai putin de 30 de zile. "Eu cred ca ei voiau sa aiba siguranta ca tu te intorci in tara si ca te pui la dispozitia, in cazul nostru al statului roman. Da, m-am intors in tara, nu s-a intamplat sa ma angajeze."

Paul Alexandru este doctor in management industrial, studii pe care le-a facut la Montreal, in Canada. "Pentru pregatirea mea statul roman a contribuit cu 60 de mii de euro. Repartizati pe 3 ani. Acest contract prevede un numar de giranti care au semnat si garanteaza aceasta suma de bani. Astfel persoane dragi din familie au girat cu salariul, pensia sau casa ca eu sa obtin acei bani. In momentul de fata ma gasesc intr-un moment de incertitudine si proiectele mele viitoare sunt amenintate tot timpul de acest lucru."

Pe Eliza Galos am gasit-o prin internet la Londra. Studiaza stiinte sociale la una dintre cele mai puternice universitati din lume, University College Londra, UCL."Statul roman plateste pentru mine 900 de lire pe an pentru costurile de intretinere, 3.500 de lire pe an pentru scolarizare si la acestea se adauga un bilet dus-intors Romania-Marea Britanie. In total suma este in jur de 40 de mii de euro. Lucrurile sunt incerte, nu ni s-a dat niciodata vreo informatie in legatura cu ceea ce se intampla dupa ce ne intoarcem."

Din pacate pentru cei care sunt inca la cursuri, au mai aparut si alte momente stanjenitoare. Anul trecut, statul roman a uitat sa achite costurile scolarizarii. "Ma asteptam ca obligatiile statului sa fie indeplinite in termeni utili, nu dupa 5 luni. Costurile de intretinere sunt mult mai ridicate fata de Romania si in plus aici un termen limita inseamna un termen limita."

"Acum, din experientele pe care le avem noi cu Universitati din toata lumea, adauga Magda Jianu, pot sa va spun ca nu suntem singura tara de pe planeta care intazie cu plata banilor. Sa stiti ca sunt foarte multe state care anunta din timp ca nu vor putea face platile ptentru bursieri."

Adevaratele momente neplacute vin insa la terminarea studiilor. Absolventilor li s-au mai impus niste cursuri obligatorii la Institutul National de Administratie si, incet-incet, li s-a sugerat sa-si caute de lucru in alta parte.

Paul Alexandru a incercat sa forteze intrarea in sistem. Si-a dat seama ca este foarte bine pregatit si a decis sa se prezinte la oricate concursuri e nevoie. Ultimul a fost la Ministerul Economiei... Cu doua zile inainte de desfasurare, concursul s-a anulat. Acum lucreaza la o multinationala in domeniul petrolier si asteapta cu incapatanare ca statul roman sa se intereseze de soarta lui.

Simion a fost primit cu zambetul pe buze de prefecti, secretari de stat sau ministri. Toti i-au strans mana si i-au urat..."succes". Ultimul demers a fost in urma cu un an.

Radu si Sergiu sunt implicati in programe de consultanta si-si exprima din cand in cand disponibilitatea de a lucra pentru reformarea administratiei publice, iar Eliza a invatat gandirea practica si eficienta a scolii anglo-saxone.

Daca presedintele Agentiei functionarilor publici promite in trei luni angajarea tinerilor, la ministerul educatiei se vorbeste acum despre relansarea proiectului. Adica, inca o serie de burse, inca niste bani cheltuiti, alti tineri cu planurile date peste cap.

"Acum, dupa ce au 100 si ceva de bursieri care au terminat studiile in strainatate si pe care nu pot sa-i angajeze, spune Sergiu Olteanu, introducerea unui nou ciclu de burse mi se pare ca o sfidare la adresa contribuabilului roman."

In 2010, an de criza majora, Romania ar fi avut mare nevoie de oameni scoliti peste hotare, in tari care au invatat cu mult timp in urma ce inseamna capitalismul si problemele lui.

Dar guvernul a preferat sa-i pastreze in sistem pe fostii functionari pregatiti in comunism, obositi si dezinteresati, care predau tinerei generatii modelul angajarii pe pile, cu munca putina, pe bani rezonabili. Daca i-am fi avut astazi la dispozitie pe bursierii finantati din greu, am fi avut in sectorul bugetar un suflu tanar care poate ar fi venit cu solutii noi si salvatoare. Romania i-a ignorat insa si a aruncat pe apa simbetei 6 milioane de euro.

Reportaj difuzat in emisiunea "Romania, te iubesc!" din 9 mai 2010

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.06.2010

 
Cuvinte cheie:
Bursa Speciala a Guvernului Romaniei
, bursieri

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide