Dylan Thomas
Portretul artistului ca tânăr câine
Editura Polirom
Biblioteca Polirom, colecţia Esenţial. Traducere din limba engleză şi note de Mihaela Ghiţă. Prefaţă de Mircea Mihăieş. Superb volum de povestiri (zece la număr), în mare parte autobiografice, plasate într-o lume magică, rurală, un univers dispărut evocat cu nostalgie. Dylan Thomas, unul dintre cei mai mari poeţi galezi ai secolului trecut (a scris însă doar în engleză), devenind legendă când a făcut un turneu în America, un precursor al tinerilor furioşi, inspirând generaţii de poeţi şi cantautori (celebrul Bob Dylan şi-a luat numele după ce i-a citit poemele) poate fi cunoscut acum în româneşte şi ca prozator, la fel de captivant, de fermecător. „O încercare de a redescoperi inocenţa pierdută a unui paradis plin de ispitele cunoaşterii post-academice”, cum scrie prefaţatorul.
Camilla Lackberg
Făuritoarea de îngeri
Editura Trei
Traducere din suedeză şi note de Gabriella Eftimie. O poveste despre disperare, alienare, pasiune şi crimă, în care secrete tenebroase ies la suprafaţă şi răni vechi se deschid, ameninţând vieţile tuturor. „Patrick Hedström şi colegii săi investighează de această dată misterioasa dispariţie, produsă cu zeci de ani în urmă, de Paşti, a unei întregi familii care ţinea o şcoală cu internat pe o insulă. Trecutul erupe cu forţă în prezent atunci când Ebba, singura rămasă din familia dispărută, este atacată în vechea casă a părinţilor, în care s-a întors după o îndelungată absenţă.”
Michael White
Inelul familiei Borgia
Editura RAO
Traducere din engleză de Cristina Tripon. Editorii: „Când un schelet este dezgropat pe un şantier de construcţii din Londra, nimeni nu are nici cea mai vagă idee despre extraordinara legătură cu un plan de asasinare a reginei Angliei în urmă cu cincizeci de ani. Dar există un indiciu evident. Pe degetul arătător de la mâna dreaptă a cadavrului se află un inel de aur cu smarald. Detectivul Jack Pendragon tocmai s-a transferat de la Oxford la secţia de poliţie de pe Brick Lane, în parte ca să scape de propriul trecut. Foarte curând se trezeşte investigând trei crime înfiorătoare. Şi va avea nevoie de toată experienţa sa de două decenii ca să dea de urma unui ucigaş pentru care o obsesie ciudată se transformase în nebunie. Un ucigaş care comite crimele având drept sursă de inspiraţie o familie renascentistă, a cărei putere şi cruzime este o legendă vie.”
Cornel Udrea
Piramida nazală a lui Keops
Cuvinte zâmbăreţe
Editura Limes
Cornel Udrea s-a născut în 1947, în oraşul Gheorgheni, judeţul Harghita. A studiat filologia la Cluj, din 1970 lucrează ca redactor la Radio Cluj. Este coordonator de programe de divertisment, teatru radiofonic şi spectacole cu public.A publicat enorm. „Mi-am luat gândul ca, la cei 67 de ani ai mei, să mai devin o divă muzicală cu picioare lungi şi varice fermecătoare – declară el –, fiindcă nu am de unde şi cu ce să mă implic în scandalul cu nuanţe sexuale, despărţiri brutale sau împăcări în direct, la o oră de vârf. Ce visez eu, în oniricul meu nesăţios, asta e cu totul altceva, treaba mea, mai ales că nici nu o să devină literatură sau probe la dosar.” Cartea de faţă e presărată cu o serie de caricaturi dintr-o expoziţie optimistă, cu spânzurătoare, a lui Mihai Bacociu.
Florina Pîrjol
Carte de identităţi
Mutaţii ale autobiograficului în proza românească de după 1989
Editura Cartea românească
Debutul în critică literară al autoarei. „Mi-aş dori ca, dincolo de lucuruile pe care le spune sau nu le spune, această carte să fie începutul unei reconsiderări – mai atentă, mai puţin fatalistă, mai puţin literaturocentristă, poate – a unui fenomen actual complex, greu de elucidat, pe care etichete precum mizerabilism, nombrilism, microrealism postraumatic, literatură junk nu fac decât decât să-l arunce, pe nedrept, în coşul cu gunoi al marginalităţii.” „Fenomenul auto-ficţional suportă (şi chiar cere) dezbateri corecte, nepartinice.” Inevitabil, urmează un interviu cu autoarea, pentru a-i afla gândurile.
Bohumil Hrabal
Scrisori către Dubenka
Editura Curtea veche
Traducere din cehă şi note de Anca Irina Ionescu. Volumul de faţă reuneşte eseurile epistolare scrise de autor în perioada 1989-1991 şi adresate Dubenkăi – numele de alint pentru boemista americană April Gifford, care se hotărâse să înveţe limba cehă pentru a putea citi operele lui Hrabal în original. Scrisorile nu-i vor fi niciodată trimise, dar Dubenka devine o muză, destinatara ideală şi idealizată a acestor texte pe care scriitorul însuşi le numea „reportaje lirice“; ele reunesc, într-o tehnică asemănătoare colajului, cronici ale evenimentelor importante care au dus la Revoluţia de catifea şi care au urmat acesteia, amintiri legate de pierderea soţiei sale, portrete ale diferitelor personalităţi literare şi politice importante în epocă, impresii din călătoriile făcute în Statele Unite şi în Marea Britanie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
