Ce vrea "Europa" de la noi, se stia la 1910. Constantin Radulescu-Motru afirma ca "in tarile Apusului omul s-a ridicat de la starea de fiinta care se apara si se supune de frica, la starea de cetatean care are incredere si se supune din convingere autoritatii emanate din puterea sa proprie. Din nenorocire, aceasta ridicare nu a avut loc la noi decat pe hartie. Si in aceasta sta tocmai principala cauza a anarhiei din zilele noastre". Astazi Uniunea Europeana vorbeste despre aceleasi lucruri: pe hartie avem legi care nu se aplica in realitate. Nu exista justitie impartiala si libertate de exprimare asa cum legile abia promulgate revendica.
In Romania moderna "organizarea de partid a ramas o afacere interna a intocmirii boieresti. Boierii vechi si noi si-au alcatuit partidele si au impus pe sefii lor suveranului. Acesta a fost obligat sa guverneze prin mijlocirea sefilor de partide care nu detineau astfel puterea lor de la suveran sau de la popor, ci de la colegii lor de boierie, de la oligarhia din care faceau si dansii parte. Suveranul numea prim-ministru pe omul impus de partide adica de fractiunile oligarhiei, si poporul primea de frica puterea acestui prim-ministru, care gratie parlamentului ales de administratie era si in afara de orice raspundere! (...) Oligarhia care a constituit partidele politice in Romania, din mijlocul careia pana acum se alegeau vizirii, adica prim-ministrii, era restransa la un mic numar de familii: boierii de traditie, de o parte, boieritii prin revolutia de la 1848, de cealalta parte. Imprejurul oligarhiei s-a format cu vremea o clasa numeroasa de cetateni, o clasa relativ cultivata si care sta infeudata oligarhiei. Membrii acestei clase, recrutata in cea mai mare parte prin selectiune din randul poporului chiar, constituiau instrumentul prin mijlocul caruia oligarhia punea in miscare masina statului. Ei erau functionarii statului, mari si mici; ei erau deputatii si senatorii, care votau legile cerute de interesele celor de sus si adesea, negresit, si de interesele proprii; ei erau si electorii care duceau la urna pe poporul suveran; ei faceau bucataria constitutionalismului nostru de parada. Intre membrii acestei clase infeudate erau tot felul de profesionisti (astazi se numesc tehnocrati - n.m.), unii de talent, altii marginiti si ca minte si ca avut; erau proprietari cu si fara mosie, arendasi imbogatiti; sau in goana dupa bogatie; erau medici, ingineri, profesori de toate gradele de la cei de catun pana la cei de Universitate, erau mai ales avocati. Toti acestia formau un fel de clientela a oligarhiei. Aceasta clasa infeudata indeplinea, prin urmare, formele legale in statul fundat pe o vesnica ilegalitate. Membrii acestei clase reprezentau cultura apuseana pusa in serviciul oligarhiei romanesti."
Daca reperele prezentate mai sus se regasesc in sfera politicului de astazi, similaritatea nu este intamplatoare, intrucat oligarhiile functioneaza dupa acelasi sistem indiferent de accesorii precum orientarea politica.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
