Dubravka Ugrešić a fost vedeta Festivalului Internţional deLiteratură Bucureşti (FILB), în cea de-a treia seară ce i-a adusalături încă trei personalităţi feminine: Adriana Babeţi, caparteneră de dialog, Octavia Nedelcu, în calitate de traducătoare acărţii şi de interpret al serii, Anca Băicoianu. Festivalul ajunsla a treia ediţie, fiind organizat în trei seri succesive la MuzeulŢăranului Român (28-30 octombrie a.c.).
Autoarea se declară apatridă, căci a părăsit Croaţia în 1993,sub presiunea tot mai dură a naţionalismului care a dus la război,la dezmembrarea Iugoslaviei şi la un exod greu de imaginat dupăpărbuşirea comunismului. Privind înapoi, iată un fapt curios:România şi Iugoslavia parcă s-au aflat mereu în contratimp.Iugoslavia desprinsă de Moscova a intrat în zodia liberalizării,fiind privită cu invidie pentru libertatea circulaţiei şi a munciiîn ţări europene, pentru standardul de viaţă. România ieşită dincomunism respira zorii altui timp, Iugoslavia deja simţea germeniidiscordiei, apoi ai distrugerii.
Şi, mai ales, pentru toţi cei prinşi pe graniţe - etnice,politice ori culturale -, începe drumul exilului. Ei au pierduttot, aşa că termenului "apatrid" i-aş găsi un echivalent, uşorarhaizat, dar atât de expresiv şi mai în măsură să dea proporţiiletragediilor individuale petrecute: "desţărat". Deşi scriitoarea aregrijă să prevină cititorul că totul în roman este pură ficţiune,autenticitatea respiră în fiecare pagină şi în fiecare episod şi înfiecare poveste.
Taina, eroina din "Ministerul durerii"*, părăseşteoraşul Zagreb şi ajunge, prin jocul alegerii şi mai ales alistoriei, în Olanda. Predă la Universitate unor tineri plecaţi dinţările ce au format Iugoslavia limba şi literatura patrieipierdute, exerciţiu de refacere a unei unităţi ce s-a fărâmiţat. Şiprima dramă este cea a unei limbi supuse unor prefaceri neconteniteca să capete amprenta noii ţări. Cea de-a doua dramă o provoacăexperienţele individuale, traumatizante şi singulare, încât excludcoeziunea şi fac dificilă înţelegerea.
Povestea Taniei înglobează poveşti proaspete ale tinerilor careîi sunt studenţi şi cele mai vechi ale părinţilor şi socrilor, aleprietenilor. Din pasta evocării sau a descrierii se vede un mod deviaţă, de la muzica şi filmele unor generaţii, la aromele şipicanteriile unei anumite bucătării, de la sărbători şi celebrăripublice la bancurile şi mentalitatea ce făceau inconfundabilăatmosfera acelei lumi.
Dubravka Ugrešić ştie prea bine câte lucruri împărtăşim, dincolode contratimpul istoric ce ne-a făcut pe rând să respirăm mai greusau mai uşor. O experienţă de jumătate de secol înseamnă şi lucrurifamiliare pentru noi şi ininteligibile în Vest, primele exemple cevin în minte fiind cenzura şi limba de lemn, propaganda şi dublullimbaj. Aşa că în multe, foarte multe pasaje din carte se regăseşteşi cititorul român.
Voi da un singur exemplu:
"Noi suntem nişte barbari. Oamenii tribului noastru poartă pefrunte stigmatul invizibil al confuziei lui Columb. Noi călătorimspre vest şi întotdeauna ajungem în est. Şi cu cât mergem mai multspre vest, cu atât aungem mai departe spre est, pentru că tribulnostru e blestemat. Ne aşezăm la marginea oraşelor, alegemperiferiile, pentru a putea într-o bună zi să strângem mai uşorcorturile şi să pornim, să pornim din nou la drum, tot mai sprevest, ca să putem ajunge mai departe spre est."
"Ministerul dureri" se poate citi şi ca roman, dar eul-am perceput mai curând ca meditaţie asupra unei lumi la a căreifărâmiţare am asistat. Toţi am dorit să ştim ce se petrece pecelălalt ţărm al Dunării, cum s-au putut întâmpla ororile pe carele livrau televiziunile şi agenţiile de presă, uneori în direct. ŞiDubravka Ugrešić depune mărturia ei de apatridă, iar mie cuvântulîmi sugerează melcul ducându-şi cochilia în care se poate retrageca să se apere de agresiunea din jur. Dar de ce se află în elînsuşi felul cum se poate apăra?
*)Dubravka Ugrešić, "Ministerul durerii",traducere din limba croată şi note de Octavia Nedelcu, EdituraPolirom, 2010; 324 pag.
ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar. Absolventă afilologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în 1998 cu o tezădespre Sorin Titel, publicată în două cărţi ("Oglinda lucioasă,oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "Sorin Titel, Ciclulbănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, CaieteCritice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
