In lumea ortodoxa este a doua zi de Paste. Inca un pretext pentru a lenevi departe de grijile hraparete, mereu mai hulpave. Dupa un exil de cateva ceasuri in locurile orginare, ragazul unor dulci aduceri aminte, te intorci in Bucuresti mai batran cu o Inviere. Si poate mai intelept!
Ai trait inca o noapte a miracolului fara de care lumea s-ar surpa iremediabil, intr-o bezna necuprinsa. Omenirea tanjeste in continuare dupa Izbavirea Fiului, ca recunoastere a pacatului marturisit in momentele de smerenie crestina. Siruri tremurande de lumanari aprinse, luminand chipurile roase de remuscari si de frica. Daca totusi dincolo exista o randuiala a dreptelor fapte? Nu va speriati, Pastele dureaza doar trei zile, dupa care se asterne uitarea! Si cine stie, poate ca pana la anul Dumnezeu da o amnistie! Sau macar o gratiere! Ferice de voi, pacatosilor!
Tocmai de aceea, imi vine in minte Viata lui Isus, asa cum o zugraveste G. Papini, care nu se sfieste sa ne aminteasca faptul ca "Nu din intamplare s-a nascut Isus intr-un Staul. Lumea nu-i oare un Staul nespus de incapator, in care oamenii rumega si se baliga? Cele mai frumoase lucruri, cele mai curate, cele mai dumnezeiesti, au nu le preschimba ei, prin satanica alchimie, in excremente? Apoi, se tolanesc pe gramezile de murdarii, parandu-li-se ca aceasta inseamna 'a se bucura de viata'... Cele dintai vietuitoare care-l proslavira pe Isus au fost vitele, nu oamenii".
Caci "Viata larvara a celor vii e asemeni somnului framantat de friguri rele. Par treji. Pentru ca aiureaza dupa bunurile lor ce-s tina si otrava. Nu cauta in sus, nu se tem decat de fratii lor. Poate ca asteapta sa fie treziti in ceasul de pe urma de stravechii morti ce vor invia la apropierea Inviatului".
Dar ei se trezesc cu adevarat atunci cand pun la cale Tradarea pentru numai treizeci de arginti, "si pentru ca taina sa fie din ce in ce mai mare, banii Iudei, la fel, inmiiti de tradarilre atator veacuri, de toate targurile, incheiate si sporiti pe deasupra de dobanda, s-au facut puzderie de multi. Acuma - pot fura contabilii, adevaratii haruspici ai acestor vremi - toate incaperile Templului n-ar ajunge sa cuprinda banii puiati pana astazi de cei Treizeci de Dinari, pe care, in aiureala caintei, i-a aruncat acolo cel ce si-a vandut Dumnezeul".
"Caraghioslacul judecatii s-a sfarsit, iar larvele bogate se simt usurate de-o greutate peste puterile lor. Marele Preot s-a lipsit de-un anteriu si lasa sa-i atarne zdrentele, drept semne glorioase ale unei batalii castigate ca in aceeasi zi isi va sfasia o alta haina, cu mult mai de pret decat cea pe care-o poarta in spate; nu-i trece prin minte ca fapta-i infricosator de simbolica, e recunoasterea unei alte osandiri. Preotimea in capul careia se afla e detronata si desfiintata, de acum si pururea. Urmasii sai fi-vor umbre de strigoi, preoti spuri si nelegitimi, iar peste putini ani pana si mandra haina de marmora si de piatra a sanctuarului iudaic fi-va sfasiata de indarjirea romana."
La schimb cu un ucigas (Barabba), Isus este condamnat la moarte, in uralele unui cler amenintat, ale unei burghezii pagubite si ale unui norod pus pe nimicire, fara ca acestia sa stie de ce Crucificatul este "simbolul intregii omeniri indurerate si umilite, tradata de mai-marii ei, inselata de indrumatori, rastigniti zi cu zi de regii ce-si sfasie supusii, de bogatii ce-i fac pe saraci sa planga, de preotii ce se gandesc mai mult la pantecul lor decat la Dumnezeu". "Asta spuma vascoasa de omenire murdara si hoata rabufneste din latrina inimii, dispretul sau pentru cel ce-o mantuie, turba impotriva celei ce iarta, isi napusteste batjocura asupra Cristosului ce patimeste pentru dansa", chiar daca azi asteapta cu prefacuta piosenie Invierea Lui, pangarind semnul crucii si uitand ca "nu infrangi moartea sapand icoana vietii in piatra ori in lemn: piatra se macina si pulberea s-alege de ea, lemnul putrezeste si-n pulbere se macina si amandoua-s noroiul, in vecii veacurilor noroiul."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
