Fricile sociale ale românilor
Studii de psihosociologie
Volum coordonat de Septimiu Chelcea
Editura Tritonic
„Am adunat între coperţile cărţii 15 studii publicate în ultimii 15 ani – scrie autorul, profesor onoritc la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti. Ele dau seamă atât de activitatea mea ca cercetător ştiinţific, cât, mai ales, de rostul psihologiei sociale sau al psihosociologicii, cum mi se pare mai adecvat să numesc domeniul interdisciplinar de cunoaştere a interacţiunilor comportamentale ale indivizilor în spaţiul social, precum şi de rezultatele psihologice ale acestor interacţiuni: şinele sau «seiful», emoţiile colective, loialitatea faţă de propriul grup – de la familie la naţiune –, opinia publică etc.
Temele aduse în discuţie (fricile sociale, zvonurile, idolii, eroii şi antieroii, justiţia socială, discriminarea socială, identitatea naţională ş.a.) consider că au relevanţă şi azi, chiar dacă acuitatea lor s-a estompat sau, dimpotrivă, au dobândit o şi mai mare actualitate, comparativ cu momentul in care au fost abordate. La «piramida fricilor sociale» ale românilor s-au adăugat frica de posibilele acţiuni teroriste, de războiul de la graniţele României şi frica de Big Brolher, de supravegherea continuă a fiecăruia dintre noi. Zvonurile de azi, ca o «marfă perisabilă», nu mai vizează evenimentele din August 1968 sau evenimentele din Decembrie 1989, ci corupţia înalţilor demnitari, dar mecanismul de producere a lor a rămas neschimbat, ca şi cauzele producerii lor: trăsăturile psihologice ale persoanelor care colportează şi factorii sociali: libertatea de exprimare a opiniilor sau îngrădirea acestei libertăţi, insuficienţa informaţiilor oficiale, neîncrederea în canalele de transmitere a informaţiilor, ca şi suspiciunea de corupţie a clasei politice – devastatoare în acest an 2015, când un număr semnificativ de senatori, deputaţi şi foşti miniştri îşi ispăşesc condamnarea în penitenciare sau sunt urmăriţi penal. frauda financiară, ca şi frauda intelectuală, par a nu cunoaşte limite: se întinde de sus în jos, de la sute de milioane de euro la câteva sute de lei, de la plagiatul dovedit al prim-ministrului la plagiatul elevilor şi studenţilor, ba chiar şi al profesorilor.
Idolii românilor de acum zece ani, persoanele publice foarte mult apreciate şi cu care cetăţenii ar fi dorit să se identifice, s-au dovedit a fi «idoli de o clipă». Cine îl mai admiră azi pe ex-preşedintele Traian Băsescu? Dar pe Mona Muscă, fost ministru al culturii, «idolul-femeie» al anului 2005, când Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat sondajul pe care îl comentez? Au rămas «idoli de o clipă» şi persoanele din mass-media: Andreea Marin, realizatoarea de emisiuni TV, avea printre români o faimă mai mare decât Michael Jackson în rândul americanilor.
Spre deosebire de aceşti idoli, eroii românilor s-au păstrat în memoria colectivă: Ştefan cel Mare şi Sfânt, Alexandru loan Cuza, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş, Carol I (i-am ordonat după cum au întrunit aprecierile populaţiei din eşantionul sondajului reprezentativ naţional. Conform datelor din sondajul CURS (aprilie 2005), în fruntea listei cu antieroii sau «idolii negri» din istoria recentă sau mai veche a ţării noastre se plasează Nicolae Ceauşescu, urmat de un şir lung de personalităţi politice comuniste şi anticomuniste, din care nu lipsesc regii şi foştii preşedinţi ai României. Rezultatele sondajului CURS conduc indubitabil la concluzia: nu vă faceţi idoli din oamenii politici ai zilei; s-ar putea ca în timp să fie dovediţi «idoli de o clipă» sau, şi mai rău, «idoli negri».
Studiile de psihosociologie pe care le-am iniţiat sau la care m-am asociat, incluse în acest volum, relevă falsitatea etichetărilor de genul «Numai în România se poate întâmpla aşa ceva» sau «La noi ca la nimeni».Este scuzabil, într-o anumită măsură, când rostesc astfel de sentinţe persoanele cu un nivel de şcolaritate scăzut, mai puţin informate. Îi suspectez însă de rea credinţă, de oportunism pe «savanţii» care se pronunţă doctoral, în baza unor intuiţii «de geniu» sau a unor «generalizări pripite», că suntem dominaţi de «complexul de inferioritate» sau că ne zbatem între «complexul de inferioritate» şi «complexul de superioritate», că eroii noştri nu sunt, de fapt, eroi. Asemenea lor, unii jurnalişti se străduiesc să ne facă să credem că românii sunt «ultimii oameni». Băşcălia lor trădează grave carenţe psiho-morale şi profesionale personale.”
Studiile adunate în volum au mai fost publicate anteiror în reviste de specialitate ori în alte volume colective.
Pe lângă profesorul Septimiu Chelcea, mai semnează articole în acest volum: Aurelian Stoica, Dorel Abraham, Sebastian Lăzăroiu, Lucian Radu, Cristian Ciupercă, Alexandru Zodieru, Gabriel Jderu, Loredana Ivan, Ionela Şufaru, Andreea Bobb.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
