Ziarul de Duminică

Influenţele turceşti/ de Ziarul de Duminică

Print Mail

29.07.2011, 00:01 374

Studiile au aratat ca în limba româna se pot distinge douastraturi de împrumuturi turcesti. Primul cuprinde cuvinte care aufost atribuite vechilor populatii de origine turco-tătară stabiliteîn aceste zone (în special pecenegi si cumani). Încercetarea detaliata întreprinsa în legatura cu influenta orientalaasupra limbii si literaturii române, Lazar Şăineanu arata ca existamai multe grupuri de turci, care au avut contacte cu populatiaromâneasca în diferite etape ale istoriei, lasând urme la nivelullexicului românesc. Influenta turca (osmanlie) începe în PeninsulaBalcanica în secolul al XIV-lea si dureaza pâna în prima jumatate asecolului al XIX-lea. Elementele turcesti au patruns în limbaromâna în aceasta perioada în doua faze istorice: în secolele alXV-lea - al XVII-lea au patruns o serie de cuvinte care au, îngeneral, caracter popular, multe facând parte din fondul principallexical al limbii române; cuvinte turcesti intrate în epocafanariota (secolele al XVII-lea - al XVIII-lea), dintre caremajoritatea au iesit din uz sau au capatat, pe teren românesc, unsens ironic sau peiorativ.

Despre acestea şi multe altele vorbeşte un recent volum apărutla Editura Humanitas, "Emil Suciu - 101 cuvinte de origineturcă"*), un "compendiu" al influenţei turceşti căreia i-afost supusa limba română timp de aproape cinci secole. Urmărind săelimine unele confuzii şi incoerenţe în modul în care vorbitoriiobişnuiţi ai limbii române apreciază această influenţă, autorul seadresează în special publicului interesat de istoria limbii române,dar şi de aspectele actuale ale acesteia. În consecinţă, elclarifică nu numai condiţiile istorice, modul, perioada şi măsuraîn care turca osmanlie a exercitat o înrâurire consistentă, dardestul de puţin viabilă asupra limbii noastre, ci şi urmele lăsatede această influenţă în lexicul pe care îl folosim curent în zilelenoastre, inclusiv modificările de formă şi de înţeles pe carecuvintele româneşti de origine turcă le-au suferit în decursulveacurilor.

Emil Suciu s-a născut în 1950, la Târgu-Mureş. Studii liceale laTârgu-Mureş şi Aiud (1969), licenţiat al Facultăţii de LimbiRomanice, Clasice şi Orientale, Secţia limba turcă, din cadrulUniversităţii din Bucureşti (1973). Doctor în filologie (1984). Înparalel cu o carieră militară meritorie, culminând cu funcţia deataşat român al apărării în Ungaria şi apoi în Turcia - funcţie depe care a ieşit în rezervă (2005) -, şi-a urmat menirea delingvist, pe care o continuă şi în prezent. Domenii de cercetare:influenţa turcă asupra limbii române, istoria limbilor română şiturcă, onomastică românească, toponimie turcă, formarea cuvintelorîn limbile română şi turcă.

Cărţi: Cuvinte româneşti de origine turcă, Bucureşti,2006; Condensarea lexico-semantică, Iaşi, 2009; Influenţaturcă asupra limbii române. I. Studiu monografic,Bucureşti, 2009; II. Dicţionarul cuvintelor româneşti de origineturcă, Bucureşti, 2010; Drama iugoslavă - culisele unuiincendiu tragic, Bucureşti, 1992. În colaborare: Contribuţiila istoria limbii române literare, secolul al XVIII-lea(1688-1780), Cluj-Napoca, 2000; Romanische Sprachgeschichte/ Histoire linguistique de la Romania, Berlin - New York, 2009.Zeci de studii, articole şi recenzii publicate în reviste despecialitate.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels