MISTERELE CUVINTELOR/ Geografie, istorie şi politică oglindite lingvistic

8 apr 2010 Autor: Alexandru Ciolan

Când citim un titlu precum "Vietnamizare sau somalizare?" (Dil. 13 X 06) in capul unui articol referitor, de fapt, la irakizare trebuie să avem, pentru a pricepe despre ce e vorba, sumare cunoştinţe de geografie, istorie şi politică internaţională. Adevărate vedete, frecvent folosite in vremea când au fost create, asemenea cuvinte nu şi-au găsit locul in dicţionare tocmai pentru că in clipele lor de glorie nu era nevoie să fie explicate. Şi mai este un motiv: lexicografii sunt in general reticenţi in consemnarea noutăţilor, aşteaptă ca noii veniţi in limbă să confirme prin frecvenţă şi persistenţă. Or, in cazul cuvintelor precum cele de mai sus, aplicabile hic et nunc, frecvenţa scade dramatic atunci când ies din actualitate, coborând in masa vocabularului, spre periferia acesteia. Ar trebui sau nu să le consemneze dicţionarele? In ce ne priveşte, vom răspunde că trebuie, fie şi numai pentru a le oferi explicaţia de inţeles celor care nu au fost contemporani cu epoca lor de maximă răspândire, când nimeni nu avea nevoie de un dicţionar ca să i le explice.
Nu toate cuvintele formate din nume geografice sau etnice pe care istoria le aduce la un moment dat in prim-plan sunt condamnate la uitare. Şansa supremă a unui asemenea cuvânt este să se impună in limbajul de specialitate, devenind termen noţional. In acest caz, locul lui in dicţionare este (sau ar trebui să fie) asigurat. Să ne oprim asupra câtorva asemenea cuvinte, neinregistrate in dicţionarele româneşti.
Balcanizarea desemnează fenomenul de fragmentare a Peninsulei Balcanice de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi inceputul secolului XX. Francezul balkanisation are prima atestare in 1941, dar este larg folosit, cu referire la alte ţări decât cele balcanice, după mijlocul anilor '60, in special pentru a descrie evoluţiile de pe continentul african. In engleză, prima atestare a verbului to balkanise şi a substantivului balkanisation este din 1920, intr-un text relativ la Ţările Baltice, iar sensul originar, de atomizare a unui teritoriu in mici state aflate in război a căpătat o folosire mai generală, indicând orice stare de conflict perpetuu intre facţiunile unei mişcări, aripile unei grupări etc. In română avem atestări târzii, de după anul 2000, şi pentru verb, şi pentru substantiv ("Partidul Popular (opoziţie) ii acuză pe socialişti că vor să «dezmembreze» şi să «balcanizeze» Spania"; "Risc de «balcanizare» in Spania? Catalonia a votat pentru autonomie" R.l. 20 VI 06).
Finlandizarea (engl. finlandization, fr. finlandisation) datează de la inceputurile Războiului Rece, când micul stat nordic de la al cărui nume in suedeză a fost format substantivul nostru a refuzat să intre in nou-creata Organizaţie a Atlanticului de Nord (NATO) - pentru a nu-l supăra pe marele vecin de la Răsărit, Uniunea Sovietică, şi a-şi păstra autonomia internă, democraţia şi capitalismul, s-a declarat neutră. La inceput, termenul era peiorativ. "Astăzi finlandizarea constituie unul din numeroasele concepte specifice generate de politica externă imperialistă..." (Expres internaţ. 20-26 XII 90 p. 6).
Libanizarea (fr. libanisation, atestat 1985) desemnează fenomenul de transformare a unei ţări in teatrul unui perpetuu război civil care opune etnii şi religii diferite, după modelul Libanului intre anii 1975 şi 1990. ("Criza iugoslavă tinde să se libanizeze", Expr. Mag. 23-29 VII 91 p. 12)
Iugoslavizarea, petrecută lângă graniţele noastre cu mai puţin de un deceniu in urmă, este o combinaţie de balcanizare (atomizare statală) şi libanizare (război civil): "Este o lume pe cale de iugoslavizare, in care fratele işi va ucide fratele şi fiul pe tată" ("22" 35 / 94 p. 9).
Vietnamizarea a fost politica pornită in 1969 de preşedintele american Richard Nixon, care viza retragerea americanilor din Războiul din Vietnam pe măsură ce sarcinile lor erau preluate de sud-vietnamezi (fr. vietnamisation şi vietnamiser cu acest sens au prima atestare in 1969, iar pentru a desemna modelul evoluţiei sud-vietnameze decelabil in alte ţări, cum ar fi Libanul, in 1979). Cuvântul este atestat in româneşte cu primul sens ("Războiul din Vietnam, de la «escaladare» la «vietnamizare»", Historia I 06).
Irakizarea este o vietnamizare parţială aplicată in Irak, predând o parte din responsabilităţi autorităţilor locale, fără a contura insă şi o politică de retragere ("Astăzi in Irak, diferenţa este că am avut o politică de irakizare inainte să căutăm o soluţie de ieşire", Dil. 19 I 07).
Albanizarea este sinonimă cu instaurarea haosului şi a anarhiei, aşa cum s-a intâmplat in minuscula republică scuturată după 1997 de prăbuşirea unui joc piramidal şi de emigrarea masivă a populaţiei disperate spre Grecia şi Italia ("Balcanii sunt ameninţaţi de trei pericole, care poartă numele a trei fenomene deja petrecute: albanizare (implozia statului), iugoslavizare (tribalism şi tendinţe autoritariste), bulgarizare (prăbuşire economică totală)", Z. de Iaşi 26 XI 99).
Bulgarizarea, aşa cum am văzut deja in ultimul citat, desemnează prăbuşirea economică a unei ţări, precum Bulgaria in 1996-97, care a rămas fără monedă naţională ("Bulgarizarea spre care ne indreptăm in galop işi are originile, şi la noi şi in sudul Dunării, in indecizia guvernanţilor de a tăia in carne vie", R.lit. 7 / 97 p. 2).
Sinonimul actual al bulgarizării este grecizarea, iar pericolul acesteia pândeşte, se pare, şi România: "Grecizarea României. Asemănarea României cu Grecia nu ţine atât de cifre, cât de obiceiuri: creştere pe datorie, evaziune fiscală, politizarea aparatului public, «cumpărarea» liniştii sindicale. Din toate acestea, doar ultima mai poate fi evitată la Bucureşti" ("22" 16 III 10).
Dar pericolul cel mai mare, de care, se spune, nu va scăpa nici o ţară europeană, este desemnat de un substantiv compus, eurabizarea: "«Eurabizarea» este conceptul lansat de istoricul Bat Ye'or pentru a desemna procesul de incorporare politică şi culturală a Europei in lumea islamică. Acest proces, spune ea, se desfăşoară pe fondul unei penetrări treptate a Europei de către arabi..." ("22" 2 VI 06).
Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.04.2010

 
Cuvinte cheie:
albanizare
, balcanizare
, bulgarizare
, eurabizare
, finlandizare
, irakizare
, iugoslavizare
, libanizare
, viernamizare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide