MISTERELE CUVINTELOR/ Un megasucces american: obiectivismul randian

25 mar 2010 Autor: Alexandru Ciolan

In anii '80 ai secolului trecut, in plin război rece, Biblioteca Congresului din Washington comanda o anchetă menită a stabili cărţile care au marcat in mod hotărâtor gândirea cititorului american. Prima, evident, a ieşit Biblia, dar locul al doilea era ocupat de Atlas Shrugged (Răzvrătirea lui Atlas), un roman filosofic (netradus in româneşte) de Ayn Rand.
Intre timp, ecartul dintre cele două cărţi s-a mărit, clasamente de pe net păstrând, incă nedisputat, primul loc pentru Biblie şi coborând Atlas-ul răzvrătit pe locul al zecelea. Oricum, o prezenţă descumpănitoare in elita cărţilor. Sau, poate, pe deplin meritată, in măsura in care ne face să reflectăm la seducţia glasului sirenelor sau... al Mamonei.
Ayn Rand este pseudonimul literar al Alisei Zinovievna Rosenbaum (Sankt Petersburg, 1905 - New York 1982). Născută şi crescută intr-o familie de evrei nepracticanţi (tatăl, chimist ca formaţie, işi intreţinea familia din veniturile unei farmacii), Alisa a avut la vârsta de nouă ani revelaţia viitoarei cariere: avea să fie o scriitoare de succes. Naţionalizând farmacia paternă şi condamnând familia la sărăcie, bolşevicii au făcut-o să vadă că dorita bunăstare şi inflorire personală nu puteau fi atinse decât in America libertăţii, unde a şi ajuns in 1926. Avea 21 de ani, un pseudonim literar creat cu grijă (după cum a explicat ea insăşi, Ayn era prescurtarea prenumelui finlandez Ayna, iar Rand venea din jocul cu literele cirilice ale numelui de familie citite de un ochi alfabetizat latin - iar nu, cum s-a construit legenda, din marca maşinii de scris Remington Rand la care işi dactilografia textele) şi continentul opulenţei care i se intindea la picioare. Rămânea doar să-l cucerească... Şi a făcut-o, infiltrându-se pentru inceput in redutele Hollywood şi Broadway. In 1943, când i-a apărut primul roman de succes, The Fountainhead (Izvorul - şi acesta netradus in româneşte), Ayn Rand avea clare in minte liniile unei noi filosofii, obiectivismul, astfel numit pentru că termenul "existenţialism", pe care şi l-ar fi dorit, nu mai era disponibil - fusese adjudecat.
Numele de obiectivism vine de la constatarea realităţii obiective - o realitate existentă in mod absolut. Eşafodajul obiectivist randian se intemeiază pe câteva principii expuse clar şi simplificator, aproape hollywoodian: raţionalismul deificat, individualismul proslăvit şi capitalismul de tip laissez-faire jinduit. Ayn Rand respingea deopotrivă socialismul/nazismul, altruismul şi credinţa, pe motiv că tot ceea ce este supraindividual ingrădeşte inflorirea personalităţii. Apăra ateismul ca singura poziţie raţională in faţa unui Dumnezeu-concept respins pe motiv că ar fi raţional nedemonstrabil. Libertatea individului este totală, inclusiv aceea de a greşi - de aici, aprobarea consumului de droguri şi proclamarea dreptului la sinucidere sau la pruncucidere, prin avort. Propaganda şi pornografia, in numele aceleiaşi libertăţi individuale, nu ar trebui cenzurate. Atâta vreme cât raţionează şi nu incalcă libertatea celorlalţi, individului ii este permis orice - inclusiv să se substituie dumnezeirii. Şi, de pe această poziţie, să-şi proclame, mediatic argumentat, egoismul ateu. Individul trebuie să existe pentru sine insuşi, să nu facă niciodată sacrificii şi să nu permită ca alţii să se sacrifice pentru el.
Identificat de către unii critici cu o religie sau chiar cu un cult, obiectivismul randian işi datoreaza, probabil, o parte din fulminantul succes popular (la cinci decenii de la publicare, un sondaj afirma, in 2007, că 8% dintre americani citiseră Răzvrătirea lui Atlas) gândirii de tip dihotomic inoculate după al doilea război mondial americanului de rând, căruia i s-a repetat neintrerupt, chiar dacă era sclavul benzii de montaj sau răcanul care se supunea ordinelor in Vietnam, că trăieşte in partea cea bună a lumii, aceea a libertăţii.
Menită mai mult a seduce decât a demonstra, teoria randiană a obiectivismului şi-a atins scopul: a fost vândută cu succes.
Exemplificări şi datări veţi găsi in ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făramiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.03.2010

 
Cuvinte cheie:
obiectivism
, randian
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide