Festivalul Internaţional de Teatru – NETA 2015 (New European Theatre Action) va avea loc pentru prima dată la Bucureşti, în perioada 28 august-3 septembrie. Organizat la zece ani de la înfiinţarea reţelei NETA, va reuni 13 dintre cele mai reprezentative producţii teatrale din spaţiul sud-est european (zece ţări), sub genericul „Teatrul – Erou al Timpului Prezent”.
NETA – New European Theatre Action, reţea din care face parte, ca membru fondator, Teatrul Naţional „I.L. Caragiale„ din Bucureşti, îşi are sediul la Ljubljana (Slovenia) şi reuneşte 67 de membri (teatre naţionale, companii, festivaluri) din 19 ţări europene, fiind în prezent cea mai amplă asociere teatrală de acest format în Europa. Calitatea proiectelor NETA s-a bucurat recent de o importantă recunoaştere, prin acordarea unei semnificative finanţări europene din partea EACEA (Education, Audiovisual and Culture Executive Agency).
Selecţia celor 13 spectacole, din 10 ţări, invitate la Festivalul Internaţional de Teatru NETA de la Bucureşti a fost făcută de un juriu compus din trei personalităţi ale vieţii teatrale internaţionale: Blagoja Stefanovski, preşedintele NETA, director artistic al Teatrului Mic de Dramă din Bitola (Macedonia), Damir Domitrović, secretar general al NETA, directorul Festivalului Internaţional de Teatru ExPonto, Ljubljana (Slovenia), şi George Banu, teatrolog, preşedintele de onoare al AICT, profesor la Sorbona, Paris (Franţa).
Spectacolele care vor fi prezentate la Festivalul Internaţional de Teatru NETA sunt „Lungul drum al zilei către noapte” („Long Day’s Journey Into Night”), de Eugene O’Neill, regia Spiro Duni (Teatrul Naţional din Albania, Tirana), „Medeea – mama mea” („Medeea – My Mother”), de Ivan Dobchev şi Stefan Ivanov, regia Margarita Mladenova şi Ivan Dobchev (Teatrul-Laborator „Sfumato”, Sofia), „Confuzii” („Confusions”), după Robert Musil, regia Branko Brezovec (Festivalul Eurokaz şi Academia de Artă Dramatică, Zagreb), „Visul unei nopţi de vară” („A Midsummer Night’s Dream”), de William Shakespeare, regia David Doiashvili (Teatrul de Muzică şi Dramă „Vaso Abashidze” din Tbilisi), „Cuvântul Tată” („The Word Father”), creaţie colectivă, regia Gabriele Vacis (Teatrul Koreja, Lecce), „Electra”, după Sofocle, regia Andriy Zholdak (Teatrul Naţional din Macedonia, Skopje), „Un Đilas obişnuit” („Everyman Đilas”), de Radmila Vojvodić, regia Radmila Vojvodić (Teatrul Naţional din Muntenegru, Podgorica), „Butoiul cu pulbere” („The Powder Keg”), de Dejan Dukovski, regia Felix Alexa (Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti), „Noaptea lui Gelver” („Gelver’s Night”), spectacol de teatru-dans, regia Alexander Bargman (Teatrul „V.F.Komissarjevskaia”, Sankt Petersburg), „Un om mort se întoarce la iubita sa” („Dead Man Comes for His Sweetheart”), de Svetlana Makarovič, regia Jernej Lorenci (Teatrul „Prešeren” din Kranj), şi „Tobelia”, de Ljubomir Đurković, regia Nick Upper (Teatrul din Vratsa, Festivalul Ex Ponto – Societatea Culturală „B-51” – şi Teatrul din Bitola).
De asemenea, vor fi prezentate două coproducţii NETA: „Chiril şi Metodiu” (foto 2), de Jordan Plevneš, regia Martin Kočovski (Festivalul Ex Ponto – Societatea Culturală „B-51” –, Teatrul din Vratsa şi Teatrul din Bitola), şi „Noroc, Nosferatu!” (foto 3), de Andrej Skubic, regia Simona Semenič (Festivalul Ex Ponto, Teatrul Naţional din Nova Gorica, Teatrul de Tineret din Ljubliana).
Reţeaua NETA îşi propune să coaguleze energiile creatoare ale acestui spaţiu, să contribuie la promovarea şi diseminarea acestora, la identificarea şi consolidarea unei specificităţi culturale, a unui mod de a face teatru în secolul al XXI-lea, într-un dialog productiv, creativ cu Europa de Vest şi nu numai, în spiritul „culturii fără frontiere”.
* * *
„Ura, Nosferatu!” se concentrează pe o problemă pe cât de rară pe atât de delicată, sindromul Dravet. Atât autorului (cunoscut scriitor, traducător şi dramaturg), cât şi regizoarei (şi ea dramaturg şi scenarist de succes), subiectul piesei le este dramatic de apropiat în viaţa de zi cu zi. Povestea este una specială, în care planurile real şi imaginar se amestecă, sentimentul vinovăţiei îmbracă o multitudine de forme şi relevă spectatorilor sensuri neaşteptate. Piesa încearcă să familiarizeze publicul cu suferinţele celor ce nu pot fi ca toată lumea, cel mai adesea neînţeleşi de cei din jur, marginalizaţi şi excluşi de societate. Subiectul universal al piesei este acela al vinovăţiei, ce apare atunci când se întâmplă ceva ireparabil şi regretăm că nu am făcut mai mult pentru aceşti oameni cu nevoi speciale. Spectacolul „Chiril şi Metodiu, Who are you?!” aminteşte de cei doi propovăduitori care au introdus civilizaţia slavă pe scena istoriei, alături de cea ebraică, latină şi greacă, supranumiţi „patronii sfinţi ai Europei”, cei cărora li se datorează şi traducerea Bibliei în slavona veche. Protagoniştii piesei lui Jordan Plevneš, contemporanii noştri, trăiesc la mare depărtare unul de altul, practic la două capete ale lumii: Chiril este profesor la Columbia University, iar Metodius – inginer specialist la Gazprom. O dramă aprigă de familie, care se desfăşoară între New York şi Siberia, trimite publicul să mediteze asupra condiţiei umane în aceste vremuri neliniştitoare. Este oare posibilă existenţa civilizaţiei iubirii şi a unităţii, din perspectivă locală şi globală, acum când orice speranţe sunt distruse rând pe rând? Răspunsul montării apare sub forma unei rugăciuni internaţionale, care se rosteşte în templul teatrului înălţat în 100 de minute, oriunde în lume. Creată în formă dramatică, în scopul salvării supravieţuitorilor, „Chiril şi Metodiu, Who are you?!” aminteşte un principiu sfânt al tragediei antice, potrivit căruia arta este datoare să se adreseze tuturor şi fiecărei persoane în parte. (Dorina Călin)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
