Portretul românului din Basarabia
Muzeul Naţional de Istorie a României şi Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu la Chişinău" au deschis joi 17 mai 2012, la sediul Muzeului din Bucureşti, Calea Victoriei 12, expoziţiei "Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere" (foto 1). Expoziţia marchează două sute de ani de la anexarea jumătăţii estice a vechiului Principat al Moldovei de către Imperiul Rus şi va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii iunie 2012 în Bucureşti.
Pe 16/28 mai 1812 s-a semnat la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, tratatul care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist. La 200 de ani de la acel moment, expoziţia aduce în prim-plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov - Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.
La realizarea acestei expoziţii au colaborat: Ministerului Afacerilor Externe, Ambasada României în Republica Moldova, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României, precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Lucreţiu Tudoroiu, Diana Mandache, Cristian Scăiceanu.
Expoziţia este însoţită de un catalog care, în cele 156 de pagini, reuneşte, pentru prima dată, documente şi imagini privitoare la Basarabia în contextul evoluţiei frontierelor sale, prezentarea concentrându-se pe textele tratatelor şi protocoalelor încheiate în urma congreselor şi conferinţelor de pace, a oamenilor şi locurilor din acest important spaţiu geopolitic. Sursele documentare care au fost utilizate provin din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor de Stat ale Turciei din Istanbul, Bibliotecii Naţionale a României şi colecţiilor private amintite.
Toate sursele istorice folosite în realizarea expoziţiei "Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere" au avut ca scop readucerea în contemporaneitate, cât mai viu şi veridic cu putinţă, a portretului românului din Basarabia, a universului său cotidian, de-a lungul ultimelor două secole. Cunoaşterea vieţii românilor basarabeni, precum şi a peisajului natural şi uman al ţinutului estic al Moldovei sunt azi mai necesare decât oricând, deoarece una dintre consecinţele cele mai dramatice ale stăpânirii străine, impuse prin tratatul din 1812, a fost aceea a unui început de înstrăinare artificială a acelora care trăiesc pe cele două maluri ale Prutului, de ignorare a rădăcinilor comune de limbă, civilizaţie şi destin.
Dobrogea. Între pământ şi mare
Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din România, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi Muzeul Naţional de Geologie al Institutului Geologic al României au deschis, pe 18 mai, expoziţia Dobrogea. Între pământ şi mare, amprenta timpului şi a omului (foto 2).
Implicând numeroase instituţii şi centre de cercetare române şi franceze, expoziţia (care putea fi vizitată până pe 15 iulie) prezintă bogatul patrimoniu al Dobrogei, prin rezultatele cooperării ştiinţifice franco-române în domeniile arheologiei, geologiei şi al protejării biodiversităţii. Acest eveniment este inedit atât prin conţinutul său, anumite piese de colecţie fiind prezentate pentru prima dată marelui public, cât şi prin structura sa, deoarece expoziţia va avea loc simultan în trei muzee: Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" şi Muzeul Naţional de Geologie al Institutului Geologic din România.
La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, expoziţia deschisă la Sala Foaier, se articulează în jurul omului, a prezenţei sale pe teritoriul Dobrogei, din cele mai vechi timpuri şi până în prezent. Arheologi şi etnologi vor recompune un spaţiu în care îşi vor povesti aventurile, între bucuria descoperirii şi constrângerile ştiinţifice. Din expoziţie nu vor lipsi lucruri frumoase specifice acestei zone precum ţesături, obiecte din lemn, ceramică, icoane, podoabe, mobilier, dar şi muzici dobrogene.
La Muzeul Naţional de Geologie expoziţia va prezenta publicului fosile din Jurasic, Cretacic şi Neogen descoperite de paleontologii români şi francezi pe teritoriul Dobrogei: oase de pinipede (foci fosile) şi de păsări fosile, lemne pietrificate, roci din Paleozoic precum şi diverse moluşte fosile. Iar Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", celebru pentru cercetările sale ştiinţifice privind biodiversitatea - o temă cu un important impact social, va arăta publicului vizitator bogăţia biosferei Delta Dunării, peştera Movile - o viaţă bizară într-un mediu ostil, dar şi filme ale descoperirilor ştiinţifice ale expediţiilor oceanografice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
