Editura Paralela 45 ne surprinde cu două colecţii absolut admirabile, pe care le vom prezenta în acest număr şi în următorul la această rubrică, constituindu-se cu adevărat, amândouă, în evenimente editoriale.
În această săptămână prezentăm OPERA POETICĂ, o colecţie coordonată şi îngrijită de Călin Vlasie şi care apare copleşitor: cinci cărţi, cinci poeţi remarcabili. Este numai începutul. Aflăm că seria va continua în toamnă şi în anul următor cu noi titluri şi autori care se califică pentru acest statut.
În cazul celor mai mulţi dintre poeţii publicaţi este vorba de opera poetică întreagă: la Ioan Es Pop – toate volume, inclusiv „Unelte de dormit” din 2011; la Liviu Ioan Stoiciu (primul volum din cele cinci antamate) include cărţile publicate în intervalul 1978-1989; la Emil Hurezeanu – toată opera poetică, plus câteva texte teoretice; la Aurel Pantea – toată opera; la Adrian Alui Gheorghe – de asemenea toată opera poetică.
Fiecare volum este însoţit de un aparat de referinţe critice consistente, fiecare reproduce copertele (şi datele de editare) ale ediţiilor princeps.
O lectură compactă şi cuprinzătoare a unui poet sau altul.
Ioan Es.Pop, Opera poetică – prefaţă de Daniel Cristea-Enache. Antologie de autor, notă biobibliografică şi Referinţe critice.
„Sunt poeţi sau simpli versificatori pentru care constrângerile prozodice ale textului, artificiul tehnic şi rima insolită reprezintă totul. Şerban Foarţă este exemplul cel mai bun. Pentru Ioan Es. Pop, ca şi pentru celălalt exponent al generaţiei ’90, Cristian Popescu, acestea nu aduc decât o limitare, fără justificare, a poeziei, datoare să-şi creeze şi să impună propriile reguli. Indiferent la convenţionalismul clasicist şi la tiparele consacrate de o lungă tradiţie, autorul «nouăzecist» desfiinţează barierele dintre genurile literare, făcând ca discursul liric şi cel epic să se amestece până la indistincţie. Poemul prozastic sau proza poematică vor aspira şi praful prozaismului, obţinând din registrele comunicării obişnuite şi din piesele uzate ale limbajului «de zi» o lirică aparent brută; de fapt, mai subtilă, ascunzându-şi sau chiar anulându-şi retorica.” – Daniel Cristea-Enache
Liviu Ioan Stoiciu, Opera poetică (vol.1), prefaţă de Răzvan Voncu. Antologie de autor, notă biobibliografică şi Referinţe critice.
„Personalitate atipică în tipologia poeziei româneşti, Liviu Ioan Stoiciu a edificat o operă substanţială, care a crescut, în cercuri concentrice, în jurul „matricei” configurate de volumele de tinereţe, cuprinse între copertele prezentei ediţii, şi a impus un stil care, deşi deloc facil, e lesne recognoscibil.
E reconfortant că, într-o lume a simulacrelor şi a perdelelor de fum, avem asemenea scriitori, pe care, vorba lui Marin Preda, îi poţi crede pe cuvânt.” – Răzvan Voncu.
Aurel Pantea, Opera poetică, ediţie îngrijită şi prefaţă de Al Cistelecan. Antologie de autor, notă biobibliografică şi Referinţe critice.
„De puţine ori în poezia noastră s-a avântat cineva atât de departe în peisajul informelor interioare, năzuind să atingă limfa originară a fiinţei şi visceralizându-şi psihismele atât de convulsiv şi de grotesc. Aurel Pantea porneşte, de regulă, tehnic vorbind, de la o stare definită precipitat şi tranşant, deschizând poemele cu un vers peremptoriu, cu dicţie de blazon. Dar poemul său se ambalează abia când atinge infrastructura acestei stări «limpezi» printr-un plonjon în abisul senzaţiilor.” – Al Cistelecan.
Adrian AluiGheorghe, Opera poetică, prefaţă de Răzvan Voncu. Antologie de autor, notă biobibliografică şi Referinţe critice.
„Venit din Nordul lui Creangă, poetul nu intră în schema clasică de existenţă şi creaţie a bardului român dintotdeauna: genial până la 18 ani, dispărut din viaţă (sau în viaţă) la 30. Dimpotrivă, el urcă lin, dar fără oprire, o autentică Golgotă a cuvintelor şi îşi vede împlinirea nu în «genialitatea» întâmplătoare a unui vers reuşit, ci în promontoriul unei opere armonioase.” – Răzvan Voncu.
Emil Hurezeanu, Opera poetică, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ion Bogdan Lefter. Antologie de autor, notă biobibliografică şi Referinţe critice.
„Unul dintre cei mai importanţi jurnalişti şi intelectuali români ai ultimelor decenii, emigrat în tinereţe în Occident şi devenit faimos ca «voce» a postului de radio Europa Liberă, revenit după 2002 în ţară, unde şi-a continuat cariera ca ziarist multilateral, în special ca analist politic şi realizator de emisiuni de televiziune, astăzi ambasador al României în Germania, Emil Hurezeanu are – însă – la activ şi începuturi scriitoriceşti, ca poet de vârf al grupării din jurul revistei studenţeşti clujene Echinox şi al primei generaţii postmoderne a literaturii autohtone. Chiar dacă exilul şi jurnalismul politic l-au deturnat pe poet, acesta din urmă rămâne un nume foarte respectat de cunoscători. Merită – categoric! – «recuperat» exegetic şi editorial, astfel încât să-şi reocupe locul în ierarhiile noastre literare. Ceea ce culegerea de faţă propune!” – Ion Bogdan Lefter.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
