Ziarul de Duminică

Panourile (II): Bazele Muncii de Securitate

30.05.2008, 18:38 355

"Tinereteee, hai pe santieree...", canta in surdina aparatul de radio "Gloria" in acea zi de 14 septembrie a anului 1981 in secretariatul sefului Securitatii din Botosani, tocmai cand tovarasul Hulubae Constantin, imbracat in costumul sau de lucru gri-pepit, intra pe usa.

Incepuse emisiunea "Clubul adolescentilor". "Tovarasa Tamara, inchide te rog dracia aia...", se intoarse el morocanos catre secretara care il privea speriata. Nu il mai vazuse pe tovarasul Hulubae atat de nervos de pe vremea cand acesta, microbist impatimit, il adusese cu mari eforturi pe Nicolae Dobrin antrenor la divizionara B de fotbal a orasului si inca de a doua zi acesta, scapat de sub ochi de lucratorii operativi pusi sa-l supravegheze, fugise la Flamanzi, unde fusese descoperit abia trei zile mai tarziu, chefuind cu medicul-sef al spitalului din comuna proaspat ridicata la rangul de oras. "Si cheama-i la mine pe toti!" In aceasta atmosfera incarcata de "energii negative", a inceput sedinta. Securitatea din Botosani pornise lungul sau travaliu pentru a-l descoperi pe autorul "inscrisurilor dusmanoase" care tulburau de doua zile lintita de pe apa orasului. Nu era putin lucru. Asa ceva nu se mai intamplase de prin 1962, cand cativa tarani vlaguiti mai gasisera cu cale sa injure regimul si colectivul, pe foi rupte din caietele copiilor si lipite la avizierul Consiliului Popular Comunal.
"Sa respectam Bazele Muncii de Securitate...", se adresa in biroul sau tovarasul Hulubae ofiterilor incremeniti, referindu-se la manualul predat si insusit la Scoala de Securitate de la Baneasa. "Mai intai, planul de masuri. Te ocupi tu, Craciune, e treaba ta...", se adresa seful inspectoratului catre ofiterul care raspundea de Serviciul de informatii interne. "Dar greul pe tine cade, tovarase Ghita..." Cel numit, locotenent-colonelul Boboc Gheorghe, un om maruntel, cu o fata ca luna, agitata doar de buzele subtiri si largi ce se framantau necontenit de parca vorbeau cu trupul, stia ce il asteapta.El era seful Serviciului "S", de "inscrisuri periculoase". Era, cum se spune, "parohia" lui. Pe scurt, dupa acea sedinta din biroul tovarasului Hurdubae s-au decis mai multe lucruri. Intai de toate, compararea amprentelor, ridicate de la locurile unde mana "dusmanoasa" facuse inscrisurile, cu cele aflate in baza de date a Militiei. Nici un rezultat. Apoi, inca din noaptea acelei zile de 14 septembrie a anului 1981, s-au organizat pande in zonele in care aparusera, scrise cu creta pe zid sau pe panouri de tabla, propozitii precum NE-AM SATURAT DE LIPSURI si VREM LIBERTATE. Apoi, a fost luata la mana toata baza de date operative a inspectoratului, cu persoane "pretabile la asemenea fapte", dar capitanul Bosanceanu, cel ce primise sarcina sa se ocupe de asta, a ridicat inca de a doua zi neputincios din umeri. Nici unul dintre "oamenii de la insectar" ai Securitatii nu putea fi trecut pe lista suspectilor. Capitanul a luat la mana toate rapoartele din ultimele luni cu privire la cei ce ascultau Europa libera si care "comenteaza de pe pozitii calomniatoare evenimentele din Polonia". Tot nimic. Au fost luati in vizor si cei cativa cetateni straini care se aflau in Botosani in acele zile. Fara nici un rezultat. Tututor persoanelor care aveau instalate microfoane la domiciliu sau ale caror telefoane erau urmarite li se sorbea fiecare vorbulita, doar-doar se va afla ceva. In disperare de cauza, au fost anchetati, unul dupa altul, toti muncitorii de pe santierul Casei de Cultura a Municipiului, pe ale carui panouri aparusera cele mai multe "inscrisuri dusmanoase", dar, in afara unui furt de ciment, de care doi muncitori speriati se acuzau reciproc, nu au aflat nimic.
Doua zile mai tarziu, in cazul "Panoul", cum a fost numit acest dosar operativ, nu se inregistrase nimic semnificativ. S-au facut schitele criminalistice ale locurilor in care fusesera postate "inscrisurile", s-au facut fotografii si s-au dat ofiterilor operativi, sa le priveasca pana ce literele le vor intra bine in cap, dincolo de cuvinte. Din dispozitia tovarasului Hurdubae, un vanator impatimit, panda a continuat. S-a intocmit "portretul vorbit" al presupusului faptuitor, fiind consultat in acest scop profesorul de psihologie-pedagogie Aanei Artur. Portretul suna cam asa: "Autorul dovedeste ca are o instruire scolara cel putin de nivel mediu. S-ar putea sa locuiasca in zona respectiva, sau tot asa de bine s-ar putea sa locuiasca foarte departe de aceasta zona. Tonul expresiilor este persuasiv si autorul cunoaste formele lozincilor incendiare, scurte si convingatoare prin efectul de angajare. Autorul dovedeste cunoasterea psihologiei sociale, deoarece a ales o problema de interes general". Fireste. Cozile se intindeau cat vedeai cu ochii. Impanzisera Romania. Nici nu era greu de facut o asemenea constatare. Dar cine scrisese cu creta pe tabla despre asta? Ei, aici profesorul Aanei Artur si-a miscat dosul mare pe scaunul cu speteaza curbata si s-a scarpinat ganditor pe gusa celor 120 de kile ale sale. Se simtea intr-adevar important acum, cand tovarasii de la Securitate aveau nevoie de el si stia ca tovarasul Matei, pustanul ala ingamfat, parasutat de la Stefan Gheorghiu direct in fruntea Inspectoratului Scolar, nu-i va mai face atatea mizerii doar pentru ca mai vine cu cate un vinisor de la "perfectionarile" cu profesorii din judet. Cel putin pentru o vreme. "Un om care nu are prea multe probleme nici profesionale, nici familiale, dar e nemultumit de situatia si de rangul sau si isi varsa veninul in acest mod. Poate fi un pensionar care are obsesii politice si mania contrazicerii si a opozitiei. Poate fi un tanar care vrea sa faca pe interesantul si care se crede predestinat pentru a critica starile de fapt si a crea spirit de fronda. Nu este exclus sa fie un grup de oameni fara capatai si fara ocupatie (2-3) si pentru a alunga plictiseala se dedau la aceste fapte, poate chiar vor sa faca sicane autoritatilor pentru a savura efectul framantarilor."
Ultimul cuvant profesorul Aanei Artur l-a pus pe hartie cumva din reflex - avea undeva, pe cortex, imaginea buzelor agitate ale colonelului Boboc, care pareau ca vor sa-si inghita trupul.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO