Cand faraonul Khufu, pe care grecii il numeau Cheops, a "pus de-o piramida" in Gizeh, ridicand astfel una dintre cele sapte minuni ale lumii antice si singura ramasa in picioare pana in zilele noastre, era probabil convins ca n-avea sa-i tulbure nimeni somnul de veci. In decursul timpului insa, randuri-randuri de jefuitori s-au perindat prin labirintul sau mortuar, luand tot ce-au gasit (se pare ca nu si mumia lui, inca bine ascunsa). Dupa patru milenii si jumatate de la moartea lui Cheops, anii din urma au marcat momentele unor vizite mai speciale, la care nici faraonul, nici altcineva dintre constructorii piramidei sale impresionante nu s-ar fi asteptat.
Vizitatorii erau roboti cu misiuni arheologice, un fel de exploratori cu senile, de felul celor trimisi pe Marte sa descopere lucruri inaccesibile omului in mod direct. Deosebirea tine in primul rand de dimensiuni. Explorarea are loc prin niste galerii considerate "de aerisire" (unii arheologi le cred facute anume pentru ca sufletul faraonului mort sa gaseasca usor drumul spre constelatiile Nordului), cu inaltimea de 21 cm si cam tot pe atata de largi. Prin urmare, robotul e abia un robotel, jucarie mecanica perfectionata si capabila sa avanseze pe traseul construit cu zeci de secole in urma, sa filmeze si sa transmita imagini, sa execute un numar de comenzi primite de la manipulatorii instalati comod in fata monitoarelor, intr-o cavitate mai larga din piramida. Un "pitic" pe care, exceptandu-i forma de o sofisticata modernitate tehnologica, ni-l putem imagina asemeni cobolzilor mitologici care - in povestile saxone - bantuie strafundurile muntilor in cautare de mari bogatii subterane.
Primul musafir de acest fel si-a facut aparitia in 1993, cand piramida a stat inchisa pe parcursul unui an intreg, pentru a se inlatura efectele nedorite ale turismului mondial. Respiratia fiecaruia dintre excursionistii condusi in mod organizat prin Marea Galerie spre Camera Regelui sau spre cealalta, mai mica, numita in mod impropriu Camera Reginei (se stie ca reginele lui Kufu isi au propriile lor morminte in exterior, in niste piramide mai mici) depunea pe pereti un abur din care infima cota de sare incepea sa actioneze distructiv asupra pietrei, prin acumulare exponentiala. In ideea de a crea un sistem de ventilatie eficient, arheologii egipteni pun la treaba, lansandu-l in galeriile de aerisire, robotul creat de un expert german, Rudolf Gantenbrink. Avansand prin tunelurile inguste, dispozitivul de explorare al lui Gantenbrink ajunge la o deviatie pe care n-o mai poate urma, iar in cealalta gura de aerisire, care pleaca din Camera Reginei spre sud, e oprit din nou, de data asta de o lespede sau "usa" cu doua manere de cupru infipte in ea.
Descoperirea avea sa produca destula tulburare intre egiptologi, incat in septembrie 2003 sa fie trimis, pe urmele primului, al doilea robot, prevazut de data aceasta cu un burghiu capabil sa perforeze lespedea amintita si sa introduca prin orificiu o minuscula camera de televiziune. Perspectiva locului pare sa continue cu o alta cavitate plina cu pietre si inchisa la celalalt capat tot cu un zid sau o usa din acelasi material. Galeria nordica, initial ratata din cauza unghiului sub care deviaza, si-a dezvaluit si ea traseul de peste 80 de metri, terminat de asemenea intr-o usa cu manere de cupru.
Atatea usi de piatra si atatea zavoare ar putea fi piedicile simbolice pe care faraonul trebuie sa le infrunte in calatoria sa spre viata de apoi. Asa scrie si in Textele Piramidelor. Insa e destul de straniu ca doar piramida lui Cheops le contine, materializate efectiv in piatra. Ca sa lamureasca enigma, un al treilea robot, construit de o echipa din Marea Britanie si Hong Kong, urmeaza sa continue explorarea intrerupta. Are si el senile duble, microcamere de televiziune si aparatura de sfredelit. Visul lui Zahi Hawass, seful Consiliului Suprem al Antichitatilor din Egipt, este sa dea de vreo urma ce conduce la adevaratul mormant al lui Cheops, fiindca sarcofagul gol gasit in Camera Regelui nu pare sa fi fost folosit vreodata in scopul pentru care s-a construit. Mumia faraonului ar fi, asadar, in alta parte.
E posibil, fiindca de persoana lui se leaga mai multe lucruri paradoxale. Khufu a ridicat cea mai mare piramida nu numai din Vechiul Regat, cand a domnit el, ci din intreaga istorie a Egiptului. Ironia sortii face ca singura statueta care-l infatiseaza sa fie cea mai mica dintre cele gasite pana acum, o miniatura din fildes de numai sapte centimetri. In 1903, cand a fost excavata, a iesit la lumina contemporaneitatii noastre fara cap, si doar incapatanarea inspirata a arheologului englez William Petrie, care a oprit vreme de trei saptamani toate celelalte sapaturi din sit, pana sa se cearna cu de-amanuntul nisipul din zona, a condus la fericita gasire a ratacitului cap regal. Khufu si-a perpetuat in papirusuri, iar mai tarziu in istoria lui Herodot, renumele de ins crud atat cu poporul sau, cat si cu propria familie. La patru milenii si jumatate dupa dramele jucate pe Nilul antic, o eventuala descoperire a mumiei faraonice, fie si prin ochiul de sticla al micului robot detectiv, ar compensa fara discutie perceptia negativa, cultivata de folclorul egiptean.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
