Robert K. Massie
Petru cel Mare
Viaţa şi lumea lui
Editura All
Traducere din limba engleză şi note de Claudia Roxana Olteanu.
În lucrarea sa, care a câştigat premiul Pulitzer în 1981, Robert K. Massie prezintă detaliat viaţa acestui captivant personaj istoric şi evidenţiază evenimentele cruciale care au transformat un băiat într-o legendă, inclusiv călătoriile sale incognito prin Europa, curiozitatea sa de nepotolit faţă de obiceiurile occidentale, obsesia pentru mare şi constituirea măreţei flote ruseşti, modul în care a creat o armată de neînvins şi relaţiile sale cu cei pe care i-a iubit cel mai mult: Ecaterina, iubita sa tandră, şi Menşikov, prinţul fermecător şi lipsit de scrupule care a ajuns la putere prin intermediul prieteniei cu Petru. Un loc special în carte îl ocupă relaţia dificilă a lui Petru cu fiul său Aleksei, care a fost judecat şi condamnat la moarte în 1718.
Autorul nu neglijează nici viaţa politică, socială, culturală şi religioasă din Rusia pe parcursul jumătăţii secunde a secolului al XVII-lea şi primei părţi a secolului al XVIII-lea. Astfel, Massie îşi conduce cititorii în lumea rusească medievală şi premodernă schimbată iremediabil, uneori în mod violent, de reformele iniţiate de monarhul autocrat Petru cel Mare. Fie că sunt schimbări care au afectat în primul rând individul, precum obligativitatea tăierii bărbilor, sau iniţiative care au vizat consolidarea forţei statului, de exemplu, înfiinţarea marinei ruseşti şi a Sankt-Petersburgului, reorganizarea administrativă inspirată de modelul occidental, toate acestea au transformat Rusia medievală într-un stat modern. În acelaşi timp, multe dintre reformele din timpul lui Petru au avut o influenţă îndelungată asupra societăţii ruseşti.
Cartea lui Massie nu oferă doar o perspectivă internă a societăţii ruseşti, ci urmăreşte şi acţiunile lui Petru în planul politicii externe, la nivel european sau chiar global. Astfel, două dintre cele cinci secţiuni ale lucrării se ocupă de relaţiile Rusiei cu celelalte state europene. Poate cel mai important conflict din timpul domniei lui Petru a fost cel împotriva Suediei. În urma Marelui Război Nordic (1700-1721), Rusia a obţinut o serie de teritorii (Estonia, Livonia şi Ingria). Totodată, deznodământul acestui lung război a însemnat şi ascensiunea Rusiei la rangul de putere continentală. Pe plan militar, însă, domnia lui Petru nu a fost scutită de eşecuri. Campania ţarului din Moldova, pornită împotriva Imperiului Otoman, s-a terminat prin înfrângerea de la Stănileşti (1711).
Nu de puţine ori, autorul american îi aduce în prim-plan pe actorii politici importanţi din Europa sfârşitului secolului al XVIII-lea şi începutului secolului al XVIII-lea. Regi, comandanţi militari, nobili, toţi sunt prezentaţi cititorilor, care pot astfel înţelege mai bine acţiunile sau atitudinile lor. Ţarul Aleksei, tatăl lui Petru, Ludovic al XIV-lea, Wilhelm de Orania, Carol al XII-lea, Augustus de Saxonia, ducele de Marlborough, prinţul Eugeniu de Savoia sau feldmareşalul Rehnskiöld se numără printre figurile ilustre descrise de Massie.
De regulă, atunci când analizează anumite perioade, istoricii pun accentul pe rolul proceselor şi al fenomenelor de lungă durată, lăsând cumva în umbră personalităţile excepţionale. Tocmai pentru a sugera impactul lui Petru cel Mare asupra istoriei Rusiei, în special, putem face apel la istoria contrafactuală şi să ne întrebăm: Cum ar fi arătat Rusia contemporană dacă n-ar fi existat Petru cel Mare?
Robert K. Massie s-a născut în Lexington, Kentucky. A studiat istorie americană la Yale şi istorie europeană la Oxford, fiind bursier Rhodes. A fost preşedintele Asociaţiei Autorilor Americani din 1987 până în 1991. Robert K. Massie a câştigat premiul Pulitzer pentru biografii cu lucrarea Petru cel Mare. Printre celelalte cărţi ale sale se mai regăsesc şi Catherine the Great, Nicholas and Alexandra, The Romanovs, Dreadnought, Castles of Steel.
Sarmiza Cretzianu
De pe Valea Motrului
Poveşti cu boieri, panduri şi mirese codane
Editura Corint
Colecţia Istroie cu blazon, iniţiată de Filip-Lucian Iorga. Ediţia a treia. Prefaţă de Alin Saidac. Glosar de Laura Udrea.
Una dintre cele mai fermecătoare cărti care s-au scris vreodată despre boierimea română apartine Sarmizei Cretzianu – „De pe valea Motrului” –, apărută în 1947 şi republicată în 1971, o carte preţuită de G. Călinescu şi de Şerban Cioculescu. Consideraţia aceasta îi aparţine istoricului Mihai Sorin Rădulescu şi a fost făcută într-un articol publicat de „Ziarul de duminică” în anul 2004.
„Încă mai există urmaşi ai familiilor descrise de Sarmiza Cretzianu. Ea a fost prima care a înţeles pericolul dispariţiei acestei mici «elite nobiliare» locale şi a căutat să salveze, în această carte-document, o parte din vechiul suflet oltenesc — mărturii ale unor vremuri tulburi, de zaveră, când turcii făceau legea, profitând de slăbiciunile ultimilor domni fanarioţi. Sunt anii de glorie ai lui Tudor Vladimirescu, apoi de treptată modernizare a societăţii, la care nici boierimea de pe Valea Motrului nu putea să rămână nepăsătoare. Să nu uităm că aceşti boiernaşi, cu tot «exotismul» lor, au fost cei care, prin acţiunile lor şi ale urmaşilor, au contribuit la modernizarea statului român.” Alin Saidac
„Puţini oameni din zilele noastre cunosc Valea Motrului şi mai puţini sunt cei care au auzit de boierii de la Motru şi de întâmplările petrecute pe timpul când mănunchiul de evghenişti de pe malurile Motrului era în floare. Rari sunt acei ce-şi mai amintesc ale cui erau conacele astăzi părăsite şi mai cunosc fapte şi poveşti de pe vremuri. Chiar urmaşii boierilor de Motru, goniţi de lipsa de pământ, surghiuniţi la oraşe, slujbaşi necunoscuţi sau pierde-vară, nu mai ştiu nimic despre strămoşii lor şi despre locurile pe care le-au părăsit. Ici-colo câte o cucoană bătrână sau o fostă slugă la vreo curte îşi mai aduce aminte de vremurile de strălucire ale boierilor de Motru.” Sarmiza Cretzianu
Sarmiza Cretzianu (1905-1978), scriitoare născută în zona Mehedinţiului, a publicat un ciclu de două volume, intitulat De pe Valea Motrului. Primul volum, de povestiri, De pe Valea Motrului, apărut în 1947, a fost bine primit în epocă de cititori şi de critici ca G. Călinescu, Al. Piru, Şerban Cioculescu. Al doilea volum al ciclului este romanul Cronica Stăicului, publicat postum. Autoarea evocă şarmul boiernaşilor de la sfârşitul secolului al XIX-lea, descriind o întreagă lume plină de culoare şi viaţă trăită în huzur şi patimă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
