Eric-Emmanuel Schmitt – Cei doi domni din Bruxelles. Traducere din franceză de Simona Brînzaru. Editura Humanitas fiction, colecţia Raftul Denisei
„Cu toţii trăim două vieţi, cea reperabilă prin fapte şi cea imaginară – spune Eric-Emmanuel Schmitt. Iată tema acestui nou volum de nuvele: vieţile virtuale care însoţesc temeiul unei vieţi reale.“ Sunt cinci nuvele incluse în acest volum – „Cei doi domni din Bruxelles”, „Câinele”, „Triunghi amoros”, „O inimă sub cenuşă”, „Copilul-fantomă” –, plasate în epoci şi locaţii diferite, cu subiecte ce aparent nu au nici o legătură, au totuşi ceva în comun – personaje admirabile care caută şi finaluri surprinzătoare.
Modesta croitoreasă Geneviève nu bănuieşte că viaţa ei banală în cartierul popular Marolles din Bruxelles este urmărită cu sufletul la gură de un cuplu de binefăcători misterioşi care trăiesc astfel prin procură experienţele ce le sunt refuzate (ei fiind homosexuali). Într-un orăşel din Hainaut, taciturnul doctor Heymann este mai ataşat de câinele lui ciobănesc decât de semenii săi. Fie că se află la Viena, fie la Copenhaga, între Constanze şi Georg intervine mereu umbra unui terţ. În îndepărtata Islandă, Magnus şi Alba trăiesc coşmarul pierderii unui copil, iar la Paris Séverine şi Benjamin îl trăiesc pe cel de a nu fi avut unul.
În cele cinci nuvele din volumul de faţă, Eric-Emmanuel Schmitt încearcă să aducă la lumină iubirile invizibile, cele despre care nu se vorbeşte niciodată, pe care nimeni nu le va ghici, inaccesibile uneori chiar şi pentru cel care le încearcă.
Care Santos – Aerul pe care îl respiri. Traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu. Editura Humanitas fiction, colecţia Raftul Denisei
Carţile scriitoarei Care Santos sunt traduse în peste 20 de ţări. În 2014 autoarea a primit cel mai important premiu literar catalan, Premio Ramon Llull.
Când Virginia moşteneşte afacerea de familie, librăria Palinuro, printre vrafurile de manuscrise descoperă o serie de scrisori care îi dezvăluie istoria Carlotei Guillot şi povestea căutării disperate a unei cărţi. Aceasta a făcut parte din celebra bibliotecă particulară a unui sibarit din Barcelona napoleoniană şi e una interzisă. O călătorie halucinantă a cărţii prin Barcelona secolului al XIX-lea este prilejul pentru reconstituirea unui amplu tablou al epocii, cu transformările spectaculoase prin care trece oraşul: dărâmarea zidurilor acestuia, urbanizarea şi apariţia celebrului bulevard Rambla.
„Scrierea acestui roman m-a făcut foarte fericită. Sunt prezentă, într-un fel sau altul, în fiecare pagină a lui. Se regăsesc aici mai multe pasiuni ale mele din tinereţe (de pildă, poeţii romantici) şi câteva dintre obsesiile de la vârsta adultă (de pildă, cărţile vechi, dragi, imposibil de obţinut). Scenariul e acelaşi dintotdeauna: cel despre onestitate, despre iluzie, despre iubirea pentru fiecare piatră şi fiecare fir de praf de pe caldarâm. Asta înseamnă: despre Barcelona, dar şi despre Maresme, locul unde m-am născut.“ (Care Santos)
Mémoires secrets d'une femme publiquede Charles Théveneau De Morande e o carte interzisă, cu gravuri de un erotism explicit, care spune povestea iubirii dintre Ludovic XV şi Madame du Barry, încercând s-o compromită pe amanta regelui. În secolul al XlX-lea, mai multe notabilităţi din Barcelona, anticari, bibliofili vor să pună mâna pe carte. Călătoria ei prin lume e de fapt pretextul unei fresce a epocii războaielor napoleoniene, cu transformările radicale prin care trece societatea. In căutarea cărţii sunt implicate personaje din toate straturile sociale, de la celebra curtezană franţuzoaică supranumită Madame La Ruga până la generalul Giuseppe Lechi, de la Victor Philibert Guillot, bibliofilul iremediabil îndrăgostit de cărţi, şi frumoasa lui fiică, Carlota, captivă în căsnicia cu Nestor Perez de Leon, cinicul şef al poliţiei barceloneze, la Angel Brancaleone, fiul spălătoresei Rita Neu ajuns în cele din urmă anticar, care joacă un rol crucial în descoperirea acesteia. Dar firele încurcate ale destinelor celor care se află, la un moment dat, în posesia cărţii sau care jinduiesc s-o obţină par să se descurce abia două secole mai târziu. În Barcelona anilor 2000, Virginia moşteneşte librăria Palinuro de la tatăl ei, preşedintele breslei anticarilor din Barcelona. Ea va trăi, alături de naratoare (care la rândul ei scrie un roman despre cartea lui Morande), aventura vieţii ei, încercând să descifreze parcursul alambicat al memoriilor scandaloase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
