G.T.Kirileanu
Martor la istoria României
1872-1960
Jurnal şi epistolar, 2 volume
Editura RAO
Ediţie îngrijită, cuvânt înainte, note şi indice de Constantin Bostan.Vechi cercetător al scrierilor confesive ale folcloristului, editorului, bibliologului şi blibliotecarului Casei regale G.T.Kirileanu, cărturalul nemţean ne propune deocamdată două volume reunite sub titlul de mai sus, în care textul jurnalului este însoţit de fragmente din epistole din aceeaşi vreme. Kirileanu nu a ţinut în mod constant un jurnal, nici nu a redactat un corpus unitar de memorii, dar a avut o bogată corespondenţă - editată deja în mare parte. Jurnalul lui Kirileanu e foarte stufos, plin de decupaje din presă, fragmente din textele redactate cu diverse prilejuri, reveniri şi completări. Pentru a-l limpezi şi a face lectura mai accesibilă, ingrijitorul ediţiei a depus o muncă imensă şi a ales calea cea mai bună, eliminând părţile care îngreunau asilimarea informaţiilor. Textul jurnalelor se opreşte la anul 1918.
Kirileanu a fost nu doar bibliotecar regal, ci şi un apropiat al unor mari personalităţi, ca Maiorescu şi Iorga, prin urmare, volumele abundă în portrete şi informaţii suculente despre personajele vremii, dar şi despre evenimente istorice – răscola din 1907, războaiele balcanice, primul război mondial. Iată cîteva exemplificări:
„Cea mai neateptată şi grea însărcinare a fost aceea de a pregăti unele din cuvântările Regelui, pe care mai înainte le alcătuia secretarul particular Louis Basset. Întâia oară am fost pus la încercare cu ocazia aniversării a 50 de ani de la Unirea Principatelor, pentru cuvântarea rostită de Carol I la prânzul dat în ziua de 24 Ianuar 1909. Apoi, în mai 1912, am pregătit cuvântarea Regelui pentru dezvălirea statuii lui Cuza-Vodă în Iaşi, precum şi cuvântarea la mărirea localului bibliotecii Fundaţiei Carol I, în mai 1912. Tot eu pregăteam cuvântările Regelui pentru investitura mitropoliţilor, episcopilor, precum şi răspunsurile la adresele camerelor legiuitoare. În timpul domniei Regelui Ferdinand şi a călătoriilor sale în România întregită, aceste însărcinări s-au înmulţit, proiectele de cuvântări întocmindu-le împreună cu Prinţul Barbu Ştirbei, care luase conducerea Casei Regale.”
„Soarta noastră, a «ţaranilor ciocoiţi» este întocmai ca a tainicilor creştini primitivi, trăitori în mijlocul păgânătăţii (care nu era rea în întregimea ei). Noi suntem priviţi de sus în lumea unde ne-a adus soarta, iar în lumea de unde ne tragem şi unde ni-i inima suntem priviţi ori cu pizmă, ori cu batjocuri... Şi cu toate acestea, noi avem o menire de împăcare şi apropiere a claselor sociale, spre binele obştesc şi din partea celor de jos... A preţui pe oamenii aleşi şi cumsecade de pe orice treapta sociala – asta ar trebui s-o înţeleagă oricine.”
Ivor Porter (1913-2012)
Un englez în istoria României/An Englishman in Romanian History
Institutul Cultural Român
Volum bilingv, în limbile română şi engleză, editat de ICR în parteneriat cu Fundaţia Culturală „Memoria“, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea marelui diplomat, personalitate al cărei nume se leagă de istoria României, biograf al Regelui Mihai I. Lucrarea, coordonată de publicista Marilena Licǎ-Maşala, iniţiatoarea acestui demers aniversar, cuprinde evocǎri semnate de prietenii lui Ivor Porter, de oamenii care l-au cunoscut, de personalitǎţi ale diplomaţiei şi culturii britanice şi româneşti. Evocǎrile sunt semnate de ASR Principesa Margareta, ASR Principele Radu de România, dl. Nigel Townson, director al British Council România, ES Dl. dr. Ion Jinga, ambasadorul României în Marea Britanie, Micaela Ghiţescu, Principele Şerban Cantacuzino, Alexandra Ghica-Cantacuzino, Katerina Porter, Charlotte Breese, Harry Carasso, Marius Chelaru, dr. Adrian Cioroianu, Jessica Douglas-Home, Jonathan Fryer, dr. Traian D. Lazǎr, Marilena Licǎ-Maşala, Jenny Mackaskie, dr. Christian Mititelu, dr. Michael Palmer, acad. Şerban Papacostea, dr. Monica Pillat, Chris Porter, John Porter, Mary Evelin Porter, dr. Cameron Pyke, dr. Marin Toma, Ioan-Luca Vlad, Alex Whiting.
„Timpul petrecut în România mi-a influenţat tot restul vietii. Acolo am descoperit firescul relaţiei cu străinii. Amintirile mele cele mai vii sunt legate de oamenii care s-au opus comunismului, luptând cu tenacitate ca să rămână liberi, luptă care a fost, în cele din urmă, pierdută.” – Ivor Porter
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
