Neagu Djuvara
Misterul telegramei de la Stockholm din 23 august 1944 şi unele amănunte aproape de necrezut din prejma dramaticei noastre capitulări
Editura Humanitas
Textul acestei cărţi a apărut iniţial într-o ediţie specială a ziarului "Adevărul" din 6 februarie 2012. Dat fiind interesul stârnit, Neagu Djuvara i-a făcut câteva adăugiri şi l-a publicat în volum. Din când în când, unele ziare, în căutarea vreunui subiect senzaţional, repun în discuţie tema 23 august 1944 şi, astfel, tema subsecventă a neşansei generalului Antonescu de a obţine pentru România un armistiţiu convenabil cu Aliaţii. Odată cu documentarea pripită şi ocolirea cu rea-credinţă a evidenţelor, ziarele iubitoare de zarvă au preluat de la partizanii înflăcăraţi ai lui Antonescu, care îşi trag seva din istoriografia comunistă a anilor '80, şi mitul unei misterioase telegrame pe care sovieticii i-ar fi trimis-o de la Stockholm generalului, anunţându-l că sunt gata să-i accepte condiţiile de capitulare. O naivitate şi în 1944, şi după aproape 70 de ani, pe care unul dintre ultimii martori, ba chiar participant la evenimente, pe atunci tânăr diplomat, nimeni altul decât Neagu Djuvara, o combate cu o impecabilă demonstraţie istorică. Misterul e desluşit: nu a existat nici o telegramă care să facă din sovietici nişte inamici binevoitori, iar din Antonescu, un erou!
"De zeci de ani - scrie Neagu Djuvara - se vântură informaţia că ar fi existat o telegramă sosită în dimineaţa lui 23 august 1944 care ar fi acceptat condiţiile mareşalului Antonescu şi l-ar fi încuviinţat să semneze armistiţiul cu Uniunea Sovietică. Informaţia e cu totul eronată. Acceptarea celor două condiţii de ameliorare cerute de mareşal fusese transmisă la Bucureşti din 30 mai 1944. Deci cu aproape trei luni înainte de 23 august. Telegrama sosită de la Stockholm în dimineaţa lui 23 august nu anunţa, nicicum, un acord cu mareşalul Antonescu, după cum voi dovedi mai jos."
O carte care merită citită cu condeiul în mână.
Petre Roman
Orice ar fi
Cuvintele împotriva Puterii
Editura Adevărul
Cuvânt înainte de I.M. Ioniţă.Subtitlul volumului face trimitere la nuvela omonimă a scriitorului rus Alexandr Soljeniţîn. Cele peste 500 de pagini ale volumului editat includ editorialele semnate de autor din aprilie 2008 încoace. Întâiul premier din istoria postdecembristă a ţării realizează în cartea sa o radiografie a evenimentelor politice cu care societatea românească s-a confruntat în ultimii ani. În lumina prezentului, Petre Roman nu ezită să se întoarcă şi în trecut, chiar şi la cel de dinainte de 1989, când România a traversat într-o manieră aparte un regim de sorginte comunistă, fie la cel imediat de după 1989 când România a cunoscut noi momente istorice dificile în transformarea sa. Volumul include, de asemenea, un amplu interviu realizat de jurnaliştii Oana Stancu şi Ion M. Ioniţă, ultimul semnând dealtfel şi prefaţa cărţii, despre primii ani ai tinerei democraţii româneşti, dar şi o scurtă evocare a tatălui autorului, cel despre care Petre Roman nu a pregetat să afirme că i-a fost "călăuză morală şi politică".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
