Ziarul de Duminică

„Rinoceronti a Roma”, la Accademia di Romania /de Ziarul de duminică

„Rinoceronti a Roma”, la Accademia di Romania /de...

Autor: Ziarul de Duminica

20.09.2013, 00:00 56

Accademia di Romania, în colaborare cu Compagnia Progetto Miniera, a găzduit, în perioada 13 - 15 septembrie, spectacolul „Rinoceronti a Roma/Rinocerii la Roma” de Thomas Otto Zinzi, o contribuţie inspirată din opera lui Ionesco. Reprezentaţia a fost precedată, vineri 13 septembrie, de conferinţa „De la absurdul istoriei la teatrul absurdului: Rinocerii lui Eugène Ionesco", susţinută de conf. univ. dr. Octavian Saiu.
Spectacolul „Rinoceronti a Roma/ Rinocerii la Roma” este o poveste modernă despre rezistenţa umană, despre sufletele celor care nu vor să piardă sensul lor profund în lupta de zi cu zi pentru libertate. Libertatea de a fi autentici într-o societate dezorientată, adeseori frivolă şi care ridică omologarea la nivelul unui cuvânt de ordine pervers. Spectacolul porneşte de la replica finală din „Rinocerii” lui Ionesco, dar imediat ia calea transfigurării (nu a deformării). Traseul este original, marcat de întrebări fundamentale: „Cine sunt azi Rinocerii? Oare suntem noi cei care căutăm calea împlinirii viselor noastre? Ori poate sunt ceilalţi cei care nu au timp să se asculte pe ei înşişi? O fi puterea, pitită în palate, cea care a uitat ce e viaţa? Sau, poate, urme de Rinocer sunt prezente în viaţa fiecăruia dintre noi?”
Thomas Otto Zinzi, regizor, actor, dramaturg, este născut la Roma din părinţi imigranţi italo-americani, la 28 februarie 1960. Regizor de teatru şi actor din 1977. În 2004, a câştigat Premiul Premio Teatrale Nazionale VALLECORSI cu textul propriu IO e TE. Textul a fost publicat în Jurnalul Hystrio (octombrie – decembrie 2004). În 2006, la Milano, cu ocazia a o sută de ani de la naşterea lui Dino Buzzati, a conceput şi regizat Milano dei Tartari, opt spectacole prezentate în locuri de inspiraţie ale autorului printre care: Teatrul Scala şi Palatul Brera. Din 2009, colaborează cu Accademia di Romania unde a prezentat diverse spectacole: IO e TE/ EU şi TU, Sorescu alla prova, Iona/ Sorescu la încercare, Iona şi lecturi din Eugen Ionesco şi Nichita Stănescu. În vara anului 2013, a debutat la a 56-a ediţie – Festival dei 2Mondi – desfăşurat la Spoleto, cu spectacolul Sotto il pavimento del mondo, voci dal ventre della miniera di Morgnano/ Sub podeaua lumii, voci din adâncul minei Morgnano. La Roma conduce, împreună cu Marco Ubaldini, Laboratorul Teatral permanent Il mestiere dell’emozione. În 1998, a fondat PROGETTO MINIERA, echipă formată din artişti profesionişti care prin ateliere, spectacole, lecturi şi cercetări pătrund în profunzimile sufletului şi ale emoţiei.
Octavian Saiu este conf. univ. dr. la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale" din Bucureşti, cercetător şi critic de teatru. Are un doctorat în studii teatrale şi unul în literatură comparată. Predă la universităţi din România şi Noua Zeelandă şi a fost în 2008 şi 2011-2012, Visiting Fellow la University of London. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) - Secţia Română şi Director al Centrului de Studii Eugène Ionesco - Samuel Beckett. A publicat volumele În căutarea spaţiului pierdut (Nemira, 2008) / In Search of Lost Space (UNATC Press, 2010), Beckett, Pur şi Simplu (Paideia, 2009 - Premiul Criticii pentru carte de teatru), Fedra, de la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah Kane (Paralela 45, 2010), Ionescu/Ionesco: un veac de ambiguitate (Paideia, 2011) şi Posteritatea absurdului (Paideia, 2012). Premiul UNITER pentru Critică de teatru, 2013.
„Rinoceronti a Roma” de şi cu Thomas Otto Zinzi, şi cu Marco Ubaldini, Guglielmo Frabetti, Giuseppe Bisegna, Giulio Gorissen, Maria Miliè, Virginia Ferruccio, Giulio Sirolli, Eleonora di Raffaele, Viola Terzigno, Nicholas Reimer, Gianfranco Corteggiano.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO