De mai multă vreme Mihai Dragolea coordonează la Editura Limes colecţia „Romanul românesc al secolului XXI” în care sunt publicaţi autori – unii excelenţi – care apar rar – dacă apar – în cronicile şi atenţia criticilor literari „de la centru”.
Iată două dintre cele mai recente romane apărute în această colecţie.
Elena Nentwig-Dumitrescu – Naufragiaţii din Brăila. Elena Dumitrescu Nentwig, este o mare soprană de origine română, exilată în anii `70, fostă elevă a Conservatorului bucureştean la clasa lui Valentin Teodorian şi a lui Hero Lupescu. A întruchipat Privighetoarea din Păsările de Braunfels şi Regina Nopţii din Flautul fermecat, dar şi pe Traviata din opera omonimă a lui Verdi sau pe Lucia lui Donizetti, cântând cu parteneri celebri pe toate marile scene ale Europei.
După încheierea carierei lirice, în cadrul studioului pe care l-a iniţiat, dă cursuri de canto unor tineri solişti de pe toate meridianele, aflaţi la început de carieră. În ultimii ani, şi-a mutat studioul din Belgia în Portugalia. Tot în anii de după retragerea de pe scenă redescoperă, cu voluptate, scrisul: basme, romane, piese de teatru, poezii. Chiar dacă scrie în limba germană, iar temele abordate nu sunt în întregime româneşti, în felul de a privi lumea ea rămâne totuşi o fiică a Brăilei.
Romanul descrie destinul unui tânăr inginer abia ieşit din detenţie. Nu trădarea soţiei, cea care l-a trimis la închisoarea politică, este scânteia care aprinde intriga romanului, ci solidaritatea celor trei prieteni pe care Marin îi regăseşte, în ciuda ameninţărilor care planează asupra sa în cotidian, la întoarcerea în urbea natală. Povestea are loc în ultimii ani ai comunismului, fiind întrucâtva o oglindă a vieţii autoarei. Cartea face trimitere la întâmplări trăite aievea de Elena Dumitrescu-Nentwig înainte de plecarea din România, dar este şi un roman al timpului nostru... un timp în care continuăm să ne trăim naufragiile, neliniştile, poveştile de dragoste, eşecurile şi victoriile, ca şi atunci. „Volumul vizează naufragiul unei lumi, eşecul societăţii româneşti, falimentul unei ideologii contrare vieţii şi aspiraţiilor umane. Decăderea, însingurarea şi tristeţea fără leac sunt efectele nocive ale lipsei de libertate. Cititorul constată că lumea provincială se sufocă sub acţiunea puterii discreţionare a unor grobieni, parveniţi, profitori, exponenţiali pentru cercul provinciei anoste”, a comentat prof. Maria Cogălniceanu.
Liana Mânzat – Venetica. Născută în 1960 la Cluj Napoca, absolventă a Facultăţii de Jurnalistică din Sibiu, Liana Mânzat s-a stabilit în 2007 în Spania şi este acum freelancer mass-media. La aceeaşi editură Limes a publicat în 2013 romanul „Visul”, prezentat şi el la această rubrică a ziarului nostru.
Ica, o tânără cunoscută de Costel la o fermă din Bărăgan unde obişnuia să meargă la muncă an de an, devine soţia acestuia. Proaspătul cuplu se instalează în casa părintească din satul de baştină al chipeşului tânăr. La scurtă vreme, Ica devine ţinta geloziei unei vecine, obiectul obsesiei erotice a crâşmarului, venetica duşmănită de întreaga comunitate, vinovată fără de vină, dar pedepsită cu ani grei de puşcărie pentru uciderea – culmea! – soţului dispărut fără urmă... De-a dreptul dostoievskian, finalul redă spovedania adevăratului criminal, ros de sentimentul culpei. Tulburătoare poveste, scrisă cu patimă de o romancieră care ştie să sondeze abisul suferinţei umane cum rareori se întâmplă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
