Peter Mansfield
O istorie a Orientului Mijlociu
Editura Humanitas
O ediţie revizuită şi actualizată, cu trei noi capitole, de Nicolas Pelham, la rândul lui un distins expert şi jurnalist în chestiuni arabe. Traducerea din engleză de Cornelia Dumitru. O carte care se dovedeşte de stringentă actualitate, prin prisma ultimelor evenimente ce se derulează rapid în ultimii ani, nu doar la televizor, şi care face numeroase victime – vezi atentatele islamiştilor-terorişti care nu mai contenesc –, chiar dacă acoperă peste două sute de ani de istorie, este semnată de un prestigios jurnalist şi autor britanic, Peter Mansfield (1928-1996). Volumul este o bună punere în temă, la rece, a unui subiect fierbinte, ce se întâmplă astăzi prin Orientul Mijlociu, fapt devenit la ordinea zilei prin atentatele comise şi fluxul de imigranţi care se scurge către Europa – şi nu doar –, îşi are rădăcina în cele petrecute cu decenii/secole în urmă. O concisă şi bună introducere, „de la antic la modern“, face intrarea directă în subiect. De la campaniile lui Napoleon în Egipt, ocupaţiile otomană şi britanică, interesele marilor puteri europene conjugate cu luptele intestine dintre lumea arabă şi cea turcă. Vin mişcările de eliberare naţională, primul conflict mondial, prăbuşirea Imperiului Otoman, crearea Republicii Turcia şi a altor state. Unele bogate în petrol şi cu mari rezerve de gaze. Disensiuni, războaie şi conflicte locale, religioase sau strategice, împărţirea zonelor de influenţă. Pentru putere. Al Doilea Război Mondial, Războiul Rece, naşterea Israelului, alte conflicte, alte războaie, de şase zile sau mai lungi, războiul din Afganistan, cel din Iran şi Irak, Libanul, disoluţia URSS – şi ajungem la zi prin analiza lui Valentin Naumescu, diplomat şi specialist în relaţii internaţionale, care semnează o substanţială postfaţă: „Istoria unei crize fără sfîrşit? Orientul Mijlociu, de două sute de ani în căutarea compatibilităţii cu modernitatea”. Util volum pentru cei care cochetează cu comentariile politice pe la televiziuni.
Gail Kligman, Katherine Verdery
Ţăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962)
Editura Polirom
Traducere de Justina Bandol. Colecţia „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu). Volum publicat cu sprijinul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Ţăranii sub asediu a fost declarat în 2013 câştigător al Society for Romanian Studies Biennial Book Prize.
Având ca surse documente de arhivă, istorii orale şi date etnografice, Ţăranii sub asediu aruncă o nouă lumină asupra colectivizării din România comunistă. În 1949, regimul comunist român, aflat la începuturile sale, a dezlănţuit o intensă şi brutală campanie de colectivizare a agriculturii, după modelul sovietic, într-o ţară cu un pronunţat profil agrar.
Gail Kligman şi Katherine Verdery analizează modul în care colectivizarea a zdruncinat din temelii viaţa rurală, transformând comunităţile săteşti tradiţionale în organizaţii birocratice fundamentate pe „lupta de clasă”. Faptul că oameni slab pregătiţi, dintre care mulţi nu erau convinşi de beneficiile colectivizării, aplicau pedagogii şi tehnologii importate din Uniunea Sovietică a avut drept consecinţă acte de violenţă greu de controlat chiar şi de liderii partidului. Autoarele arată că vastul proces de inginerie socială nu a afectat doar proprietăţile ţăranilor, ci a fost crucial pentru crearea partidului-stat, a mecanismelor de conducere şi a „omului nou”. „Ţărănimea s-a aflat, din timpuri imemoriale, sub asediul celor avizi să-i smulgă surplusul agricol sau mijloacele de producţie agricolă. Uneori armele folosite împotriva ei au fost dijmele şi taxele, alteori reformele agrare, iar alteori «împrejmuirea» pământurilor obşteşti şi privatizarea. Volumul de faţă examinează o formă de asediu specifică secolului al XX-lea: colectivizarea agriculturii. (…) Scriind această carte, ne-am propus să lămurim cum şi cu ce efecte s-a realizat acest lucru în România între 1949 şi 1962, dar ambiţia noastră este mult mai cuprinzătoare: ne dorim să elucidăm un tip de politică aplicată mai multor milioane de ţărani din toată lumea”, menţionează autoarele în prefaţa volumului.
„O extraordinară grijă de a nu vedea România pauşal, toată la grămadă, ci de a o vedea cu toate nuanţele ei regionale, ecologice sau de tip de economie din diversele subregiuni sociale.” (Bogdan Murgescu)
„E cel mai cuprinzător şi mai pătrunzător volum despre colectivizarea agriculturii în România.” (Keith Hitchins)
Gail Kligman este profesor de sociologie la University of California. La Editura Polirom a mai publicat: Nunta mortului. Ritual, poetică şi cultură populară în Transilvania (1997, 2005) şi Politicile de gen în perioada postsocialistă. Un eseu istoric comparativ (în colab., 2003).
Katherine Verdery este profesor de antropologie la City University of New York Graduate Center. Dintre volumele publicate, menţionăm: The Vanishing Hectare: Property and Value in Postsocialist Transylvania (2003), Secrets and Truths: Ethnography in the Archive of the Romanian Secret Police (2014).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
