MISTERELE CUVINTELOR

Terminal/ de Alexandru Ciolan

3 feb 2011 Ziarul Financiar

Termen, terminus, terminal, terminaţie, terminologie, a termina, interminabil, a determina, a extermina sunt cuvinte cu un îndepărtat strămoş comun: lat. termen, -inis, "margine, limită, hotar", care are urmaşi, direcţi sau indirecţi (moşteniţi, formaţi sau împrumutaţi), în toate limbile romanice.

Adjectivul rom. terminal este pus de dicţionarele curente pe seama fr. terminal şi a lat. terminalis. Invocarea etimonului latin se explică mai mult prin dorinţa de a fi consecvenţi cu principiul etimologiei multiple (care în acest caz nu este obligatorie, întrucât cuvântul francez explică foarte bine şi forma, şi sensurile reflexului său din română). Până aici, şi dacă avem în vedere folosirea lui terminal ca adjectiv, fără sensurile noi din ultimii ani (ne vom ocupa de ele îndată), explicaţia etimologică este, în mare parte, mulţumitoare. Când vorbim însă despre terminal ca substantiv, etimonul trebuie căutat în cu totul altă parte: în engleză (ceea ce nu exclude şi o filieră franceză în drumul spre română, neesenţială însă, pentru că substantivul l-au luat şi francezii, ca şi noi, tot de la englezi, mult mai sârguincioşi în a îmbogăţi sensurile străbunului latin terminalis).

Pe versantul substantival al terminalului, avem aşadar a face cu transpuneri în română ale unor evoluţii semantice din engleză. Să sintetizăm mai întâi sensurile reflectate de ediţia a doua a Dicţionarului de Cuvinte Recente (DCR), din 1997:

1. (transp.) "Ansamblul instalaţiilor pentru încărcarea/descărcarea şi stocarea produselor petroliere sau gazului natural, la capătul unui gazoduct sau oleoduct", cu prima atestare în 1978 (pentru franceză, Petit Robert plasează prima atestare pentru acest sens prin 1950), mai mult ca sigur amendabilă. Sensul este viu, existând atestări frecvente până în ziua de azi ("Rompetrol Rafinare a finalizat recent construcţia unui terminal de gaz petrolier lichefiat (GPL) în portul Midia", Z.fin. 25 XI 10).

2. (transp.) "Ansamblul echipamentelor pentru încărcarea/descărcarea mărfurilor în/din mijloacele de transport", cu prima atestare în 1974 (pentru franceză, Petit Robert plasează prima atestare pentru acest sens prin 1970). Şi acest sens este viu ("operatorul terminalului de cereale Silotrans din portul Constanţa", Z.fin. 19 I 11).

3. (transp.) "Aerogară urbană care serveşte drept punct de sosire sau de plecare a pasagerilor" (pentru franceză, Petit Robert plasează prima atestare pentru acest sens prin 1970). Şi acest sens este viu ("Terminalul 5 al aeroportului Heathrow", G. 31 VIII 09 p. 7).

4. (inform.) "Organ de intrare sau ieşire a datelor legat, printr-o linie de comunicaţie, la un computer care procesează datele", cu prima atestare în 1974 (în franceză, conform Petit Robert, prima atestare este din 1960, iar în engleză din 1954). Şi el un sens viu, extins ca urmare a evoluţiei tehnicii şi a aplicaţiilor în tot mai multe domenii: vorbim despre terminale mobile (notebookul, de pildă, este un asemenea terminal) care nu mai sunt o simplă tastatură cu displayul aferent, fără prea multă putere de calcul, conectată la un server cu drept exclusiv de prelucrare a datelor. "Staţiile de lucru" din zilele noastre se descurcă singure, având nevoie de servere doar pentru a accesa bazele de date, nu şi pentru prelucrarea datelor. Notebookul, telefonul mobil şi playerul audio-video tind să devină un singur terminal mobil. Terminalele POS, aparatele prin intermediul cărora se realizează plata prin card la comerciant, nu mai sunt mobile, dar la începuturile comerţului electronic au fost ("Un reprezentant al magazinului virtual vine la domiciliul sau sediul clientului cu un terminal POS mobil cu legătura prin GPRS (General Packet Radio Service) cu ajutorul căruia citeşte informaţiile de pe card şi realizează tranzacţia", Z.fin. 28 II 03). Se pare că este singurul exemplu de evoluţie dinspre mobil spre fix.

În ceea ce-l priveşte pe terminal ca adjectiv, consemnăm, pe de o parte, o întărire a sensului venit din franceză ("care termină, care reprezintă ultimul element") în sintagmele, tot mai frecvente, an terminal, clasă terminală, care par a fi înlocuit total banalele ultimul an şi ultima clasă de studiu ("Manualul se adresează anului terminal de liceu", Adev. 7 IX 02; "Peste 4.500 de elevi hunedoreni, din clasa terminală gimnazială, au susţinut ieri proba la limba şi literatura română…", ziare.com 5 V 10).

Pe de altă parte, în ultima vreme a intrat în română sensul din engleză al lui terminal din sintagma terminal illness, veche în engleză (prima atestare în 1891). Boala terminală (fr. maladie terminale, it. malattia terminale, span. enfermedad terminal) este altceva decât boala incurabilă - există boli incurabile care nu omoară, poţi trăi cu ele, pe când boala terminală este aceea care, pe lângă faptul că nu poate fi vindecată, va cauza şi moartea bolnavului. Cancerul este, deocamdată, o asemenea boală. Cancer terminal ("O mamă suferindă de cancer terminal cere să-şi revadă, înainte de moarte, fiul…", Adev. 24 IV 04) este, de aceea, un pleonasm.

Dacă terminal "letal" vine din engleză, în fază terminală / stadiu terminal avem de-a face cu mai vechiul (venit din franceză) adjectiv, referitor la sfârşit, la punctul final, folosit, poate, de necunoscători ai sensului din engleză care au simţit nevoia unui determinat pe lângă care terminal să capete sens (evident, însă, o boală în faza terminală este altceva decât o boală terminală).

Adjectivul venit din engleză a căpătat între timp şi un sens figurat, în criză terminală "criză de sistem": "Ne zbatem în criza terminală postdecembristă…", Cuget liber 5 III 09. Şi a avut timp să capete şi conotaţii caustice: despre prostie se spunea că nu doare, se pare însă că au apărut mutanţi letali, atât de gravă poate fi neghiobia: "Cine a plătit 800 de $ pentru cabluri de boxe merită împuşcat pentru prostie terminală", tachinează, pe forum (computergames.ro 23 I 02), un hâtru expert într-ale tehnicii audio. O asemenea prostie doare (îl doare pe privitor) şi ar trebui exterminată pentru a nu deveni contagioasă.

Exemplificări şi datări pentru sensurile şi cuvintele noi din acest articol veţi găsi în ediţia a treia a DCR (Dicţionarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucureşti). Filolog (absolvent de spaniolă-romånă al Universităţii Bucureşti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politică şi ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor şi administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător şi publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferinţe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătăreţu, Făråmiţă Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul şi conservele de casă. Dorinţe: să aibă nepoţi. Are un nepot.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.02.2011

 
Cuvinte cheie:
terminal
, boală terminală
, terminal POS

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide