Ziarul de Duminică

Tratat de regie teatrală/ de Ziarul de duminică

Tratat de regie teatrală/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica

12.11.2015, 23:39 47

Giorgio Strehler

Scrisori despre teatru

Editura Nemira

Traducere din italiană, note şi cuvânt înainte de Alice Georgescu. Ediţie îngrijită de Stella Casiraghi. Prefaţă de Giovanni Raboni. Posfaţă: Alexandru Darie în dialog cu Monica Andronescu. Ediţie apărută cu sprijinul doamnei Alice Barb. O culegere de texte ale unui regizor deja legendar care cuprinde scrisori-confesiune, scrisori-eseu, scrisori-jurnal, toate configurând o poetică a regiei teatrale. „În această carte – scrie prefaţatorul – există două cărţi diferite şi complementare, iar  cea mai importantă dintre ele coincide în esenţă cu scrisorile adresate de Strehler lui Roberto De Monticelli între februarie 1967 (cu un scurt preambul datând din 1964, imediat după Galileo') şi aprilie 1974 (cu două afectuoase comentarii din 1975 şi 1979); dar elemente de mare relevanţă se găsesc şi în alte părţi, de pildă în scrisoarea din 1953 către Paolo Grassi şi în aceea, foarte frumoasă, trimisă în 1950 lui Ivo Chiesa. Este vorba, rând pe rând – sau, mai adesea, în acelaşi timp –, despre  scrisori-confesiune, despre scrisori-eseu, despre scrisori-jurnal, înăuntrul cărora şi prin care se întrupează, cu un fel de organicitate spontană, chiar dacă în forma provizorie şi rapsodică a confidenţei sau de-a dreptul a descărcării sentimentelor, un adevărat tratat de regie teatrală; sau, şi mai bine (luându-mi, se-nţelege, răspunderea unei definiţii care lui Strehler i s-ar fi părut – am putea pune rămpşag – prea literară şi pompoasă) de poetică a regiei teatrale.”

„Eu aparţin marii rase a fanaticilor, a misticilor şi în acelaşi timp a revoluţionarilor. Sunt cel mai mărunt dintre ei, ultimul, cel mai mic, dar sunt din acea rasă. O rasă a visurilor mari, a marilor sfâşieri, a marilor extazuri şi fiori şi stupori. Nu voi izbuti niciodată să mă schimb.” Giorgio Strehler

„Dacă teatrul şi viaţa – care pot fi scrise, aici, şi cu iniţială majusculă, şi cu majuscule de la început până la sfârşit – s-au contopit vreodată într-o expresie  supremă în persoana cuiva, acest cineva a fost, neîndoielnic, Strehler: teoretician în acţiune şi practician reflexiv, vulcanic şi distant, deopotrivă iubitor de Brecht şi de Goldoni, de tragedie şi de comedie, italian (italic, sum spune el) până în străfunduri şi european prin vocaţie, majestuos şi imprevizibil ca Leul sub a cărui zodie se născuse.” Alice Georgescu

Giorgio Strehler (1921-1997), născut la Trieste, a fost unul dintre cei mai importanţi oameni de teatru din secolul XX. A urmat Facultatea de Drept de la Universitatea din Milano, după care s-a dedicat exclusiv teatrului, alăturându-se la început unei trupe ambulante. Italia a intrat în război şi Strehler a ajuns în Elveţia, ca soldat, apoi ca refugiat. Primele spectacole le-a regizat în 1943, când a pus în scenă câteva texte minore ale lui Pirandello cu Gruppo Palcoscenico (Grupul Scena) din Novara. În 1947 a întemeiat Il Piccolo Teatro di Milano (Teatrul Mic din Milano) împreună cu Paolo Grassi şi Nina Vinchi. Acolo a regizat peste 250 de producţii, printre cele mai cunoscute numărându-se Arlechino, slugă la doi stăpâni (se joacă din 1947 şi este cel mai longeviv spectacol din istoria teatrului italian), Julius Caesar (1953), Furtuna (1978), Livada de vişini (1955 şi 1974), Uriaşii munţilor (1947, 1966, 1994), Opera de trei parale (1956), Viaţa lui Galileo (1963).
Cunoscut pentru spectacolele sale cu piese de Goldoni, Shakespeare, Pirandello şi Brecht, precum şi pentru montările de teatru liric (opere de Mozart, Verdi, Beethoven, Wagner), bucurându-se de faimă internaţională, a fost, de asemenea, promotorul Uniunii Teatrelor din Europa. În cursul carierei a primit premiile cele mai prestigioase din Europa. A fost senator din partea stângii independente, Mare Ofiţer şi Cavaler al Marii Cruci a Republicii Italiene, Commandeur de la Légion d'Honneur, Grand Officiel de l'Ordre des Arts et Lettres al Republicii Franceze, a fost distins cu Crucea de merit a fostei Republici Federale a Germaniei, pe lângă o lungă listă de recunoaşteri şi numeroase încununări honoris causa.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO