Alexandru Ciurcu este cunoscut mai mult ca inventator, unul care a contribuit prin experimentele sale la punerea bazelor motorului cu reactie. Este inca un exemplu de pionier roman care ingroasa randurile ilustrilor necunoscuti, despre care generatiile mai noi nu stiu absolut nimic, chiar daca pe vremea cand el se chinuia impreuna cu prietenul sau, jurnalistul francez Just Buisson, sa propulseze pe Sena o barca cu motor, era de-abia sfarsitul secolului al XIX-lea. Despre faptul ca el a fost si ziarist se stie tot la fel de "mult", ce sa mai vorbim despre insemnata sa contributie in calitate de corespondent de razboi pentru diverse agentii europene de stiri.
Nascut la data de 29 ianuarie 1854 in comuna Sercaia din judetul Fagaras, Alexandru Ciurcu a urmat liceul la Brasov, apoi cursuri de drept la Universitatea din Viena, pe care le-a abandonat dupa trei ani. A revenit in tara in 1876 stabilindu-se la Bucuresti, unde a lucrat ca jurnalist, mai intai pentru Unirea Democratica (unde corector la acea vreme era I.L. Caragiale), cu aparitie efemera, apoi pentru Romania libera, titlu propus chiar de Ciurcu insusi se pare, in intelegere cu Mihail Kogalniceanu. A fost perioada cand i-a cunoscut pe Eminescu si Slavici.
Infiinteaza apoi L'Orient (devenit ulterior L'Independence Roumaine) in care promite sa furnizeze cititorilor noutati de pe front: "Vom da toata atentia noastra faptelor de razboi, despre care vom fi informati zi de zi, ora de ora, secunda cu secunda, cu exactitate". Fapt care se si intampla, ziarul primind telegrame din cartierele generale din Chilia, Ismail, Galati, Braila, Oltenita, Giurgiu, Caracal, ca si din Varna, Sumla, Vidin, Belgrad. Iata ce continea primul numar din L'Orient: o trecere in revista intr-un material de fond a situatiei internationale, un "serviciu special" al jurnalului asupra razboiului, cu diferite corespondente, rubrica Ultimele stiri (cu subtitlul Serviciu de noapte), un "buletin telegrafic", care continea informatii ale agentiei de presa Havas, o cronica semnata de Frederic Dame, revista presei din tara, comunicari oficiale, stiri din viata cotidiana si informatii culturale, relatarea dezbaterilor parlamentare, buletinul Bursei, un foileton: Crima lui Jean Malory de Alphonse Daudet, un ziar consistent si variat chiar pentru rigorile presei de astazi.
Pleaca el insusi pe frontul de lupta de la sud de Dunare cu recomandari de a fi acreditat pe langa comandamentele roman si rus, atat de la Mihail Kogalniceanu, cat si de la baronul rus Jomini. Intr-o scrisoare din 18/30 octombrie 1877, adresata din Bucuresti parintilor, Alexandru Ciurcu relateaza ca a fost de mai multe ori pe "campul de resbel", iar acum pleaca din nou "in Bulgaria si sper sa-mi procur permisiunea de la rusi de a visita positiunile lor", pentru ca in 2/16 noiembrie sa revina din Poradim, linistindu-si parintii, spunandu-le ca se bucura de o sanatate de fier si ca "in tot cazul, voi sta pana la luarea Plevnei, care nu va intarzia mult". Se intampla chiar ca la un moment dat sa ramana singurul corespondent pe linia frontului, in urma unor incidente care dusesera la indepartarea celorlalti ziaristi, fiind primit chiar de Carol I, ca si de generalii rusi si romani de pe campul de batalie, care ii permit prezenta in linia intai.
Corespondentele sale din L'Orient sunt preluate si de alte gazete din tara, fiind considerate cele mai credibile si la zi, pentru ca mai apoi agentiile de presa straine sa se intereseze de tanarul ziarist care incepe sa le furnizeze depese si telegrame si lor, ca si unor publicatii de rasunet european: Le Temps, Wiener Tagblatt, Morning Post. Mai tarziu, el va deveni corespondentul unor ziare precum: Neue Freie Presse, Agsburger Allgemeine Zeitung, al ziarului Wolff din Berlin, al Politische Corespondenz.
In 1882, impreuna cu ziaristul francez Just Buisson, reprezentantul agentiei de presa "Havas" in capitala Romaniei, concepe, intr-o prima varianta, proiectul unui original motor cu reactie, dar in 1885 este expulzat din Romania de guvernul condus de Ion C. Bratianu, datorita criticilor sistematice la care ziaristul supunea guvernul liberal.
Dupa ce initial se apropiase de Partidul Liberal (mai ales de oamenii stransi in jurul lui C.A. Rosetti), se separa si chiar ataca partidul si politica guvernului care loveste interesele romanilor transilvaneni prin legatura stransa cu Austro-Ungaria. Este considerat "strain" pentru ca era nascut in Ardeal si expulzat in Franta. Aici, impreuna cu Buisson inventeaza "Propulsorul cu reactie Ciurcu-Buisson" care devine cel dintai brevet de inventie romanesc de notorietate mondiala, inregistrat succesiv in Franta, Anglia, Germania, Italia, Belgia, Austro-Ungaria si SUA, intre anii 1886 si 1889. Cu ajutorul propulsorului, a fost realizata prima ambarcatiune reactiva din lume, care a urcat intaia data cursul Senei la 3 august 1886.
Organizeaza in 1889 sectiunea romana a Expozitiei de la Paris, actiune de mare admiratie si solidaritate europeana si se situeaza de partea lui Emile Zola cu argumente strict juridice in actiunea de a demasca inscenarea organizata de Franta impotriva capitanului Alfred Dreyfuss.
In anul 1890, Alexandru Ciurcu a parasit Parisul si s-a intors la Bucuresti. Aici si-a reluat fosta profesie, fiind numit ca director al ziarului Timpul. El si-a continuat activitatea publicistica si mai tarziu, lucrand pentru diferite ziare. A detinut functia de presedinte al Asociatiei Generale a Presei Romane. De tehnica nu s-a mai ocupat niciodata.
Experienta lui Alexandru Ciurcu si a lui Jean Buisson de pe Sena nu a putut fi valorificata din cauza limitelor tehnologice ale perioadei in care traiau. Fiind doar tehnicieni amatori, fara o pregatire tehnica superioara, realizarile lor erau de natura experimentala si nu se bazau pe o fundamentare teoretica. De aceea, desi au lansat principiul motoarelor cu reactie, nu se poate afirma ca vehiculele moderne cu reactie se bazeaza pe ideile lui Alexandru Ciurcu. A murit ziarist, la data de 22 ianuarie 1922 in Bucuresti.
Singura sursa documentara referitoare la el este Alexandru Ciurcu, inventatorul, ziaristul, omul, editie ingrijita de I.M. Stefan si aparuta la Editura Dacia din Cluj-Napoca in 1989.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
