Maria Turtschaninoff – Maresi. Cronici din Mânăstirea Roşie. Traducere Karmen Bâlko
Primul volum al trilogiei Cronici din Mânăstirea Roşie, Maresi este o carte despre chipurile întunecate ale Răului şi despre puterea magică a prieteniei capabile să învingă totul, povestea unei fete care descoperă pe insula femeilor nu numai cunoaşterea din cărţi, dar şi forţa străveche, irezistibilă, redutabilă a feminităţii.
Maria Turtschaninoff (n. 1977) a început să scrie încă de la vârsta de cinci ani. Autorii ei preferaţi sunt Michael Ende, J.R.R. Tolkien, Ursula K. Le Guin, C.S. Lewis. A devenit cunoscută pentru abilitatea ei de a crea lumi fictive impregnate de realism magic, inspirate din istorie şi conţinând elemente din mitologie şi poveşti. Romanele sale pentru adolescenţi (Arra, Underfors, Anaché, Maresi) i‑au adus Mariei Turtschaninoff Finlandia Junior Prize, The Swedish YLE Literature Prize şi Society of Swedish Literature Prize.
„Maresi este povestea dramatică, scrisă cu multă îndemânare şi fantezie, a unei lumi matriarhale izolate pe o insulă, un refugiu pentru fetele care au reuşit să scape din comunităţi conservatoare şi opresive. În această carte plină de un suspans feroce, memorabilă, cu acţiunea situată într‑un trecut nedeterminat, există multe analogii cu femeile şi fetele din societăţile moderne: cunoaşterea îi oferă lui Maresi, personajul principal, puterea de a schimba lumea.”
Juriul Finlandia Junior Prize 2014
François Emmanuel – Problema umană. Traducere Irinel Antoniu
Ce legătură există între lumea corporatistă contemporană şi Holocaust? În această naraţiune alegorică, François Emmanuel scoate în evidenţă dezumanizarea produsă prin cinismul unui limbaj abstract şi tehnic. Eroul cărţii, psiholog într‑o mare firmă, primeşte ingrata misiune de a‑şi supraveghea propriul şef, dar mizele se dovedesc mai mari decât bănuise, iar peste dramele prezentului (criză, concedieri, restructurare) se profilează în filigran ororile trecutului.
François Emmanuel (născut la Fleurus, în Belgia, în 1952) este de profesie psihiatru. Participarea, în 1979, la Teatr Laboratorium al marelui regizor Jerzy Grotowski îl va stimula să scrie ficţiune. Debutează în 1989 cu romanul Retour à Satyah şi continuă să publice constant atât proză, cât şi poezie. La Passion Savinsen îi aduce în 1998 Premiul Rossel, iar Regarde la vague Premiul Trienal pentru roman în 2007. În 2004, devine membru al Academiei Regale de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia. La question humaine (2000), tradusă în cincisprezece limbi, este ecranizată de regizorul Nicolas Klotz, cu Mathieu Amalric în rolul principal.
Cees Nooteboom – Ziua Morţilor. Traducere Luminiţa Bobu. Seria de autor Cees Nooteboom
Un regizor olandez de documentare filmează lucruri socotite de ceilalţi banale şi neinteresante, într‑un Berlin care poartă, asemenea lui, o tragică urmă a trecutului. Existenţa lui în mijlocul unui grup pitoresc de prieteni – care amestecă discuţiile despre artă şi istorie cu ospeţe la fel de spectaculoase – este tulburată de apariţia unei femei misterioase. Cineastul încearcă atunci să unească toate acele cadre vagi şi să dea sens propriei sale vieţi, iar povestea de dragoste se inserează în întinsa meditaţie asupra istoriei şi amintirii care este romanul lui Nooteboom.
Cees Nooteboom (n. 1933) a debutat în 1955 cu romanul Philip şi ceilalţi. Opt ani mai târziu, a publicat Cavalerul e mort, un scurt roman borgesian despre un scriitor care se sinucide, lăsându‑i manuscrisul cărţii sale neterminate unui alt scriitor, care la rândul lui repetă istoria. Următorul roman, Ritualuri, a fost cartea care l‑a consacrat cu adevărat pe Cees Nooteboom, distinsă cu Pegasus Prize, primită cu foarte multe elogii în Olanda şi tradusă în mai multe limbi. Următoarea poveste, Paradisul pierdut, Vulpile vin noaptea i‑au adus un renume excepţional lui Cees Nooteboom, care a primit numeroase premii literare şi a fost de multe ori menţionat ca un candidat la Premiul Nobel. Ziua Morţilor a fost salutată de presa literară ca „o carte de o frumuseţe orbitoare“ (De Volkskrant), „un roman în care autorul aduce în discuţie toate întrebările pe care ar trebui să şi le pună oamenii secolului XX“ (De Telegraaf).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
