În colecţia Biblioteca de psihanaliză, Editura Trei continuă să aducă cititorilor români opera completă a marelui Jung – o serie de texte care vor interesa specialiştii, dar şi publicul larg. Prezentul volum reflectă, printr-o serie de texte concise, întregul parcurs intelectual al lui Jung, începând cu inedita prelegere „Sigmund Freud – despre vis”, susţinută în 1901 de tânărul medic de douăzeci şi şase de ani, şi încheind cu studiul de maturitate „Simboluri şi interpretarea viselor”, redactat în 1961 cu puţin înainte de moartea sa. De asemenea, sunt incluse două serii de prelegeri londoneze susţinute de Jung în anii 1930, aceste prezentări sintetice ale psihologiei analitice fiind completate cu transcrierile discuţiilor animate dintre publicul englez (medici, preoţi etc.) şi psihiatrul elveţian. De altfel, prelegerea din 1939, „Viaţa simbolică”, susţinută la Guild of Pastoral Psychology, este cea care dă şi titlul prezentului grupaj de susţineri orale, prefeţe, rapoarte şi scrisori. Mulţumită diversităţii acestor texte, cartea atinge fiecare aspect al intereselor profesionale şi intelectuale ale lui Jung, oferind mostre din gândirea sa vie şi din curiozitatea sa enciclopedică.
„Omul are nevoie de o viaţă simbolică. Are nevoie stringentă de ea. Trăim doar lucruri banale, obişnuite sau iraţionale. Unde trăim simbolic? Nicăieri, afară de locul unde participăm la ritual. Dar cine dintre cei mulţi a participat realmente la ritualul vieţii? Foarte puţini. Doar viaţa simbolică poate da expresie cerinţelor sufletului – cerinţelor cotidiene ale sufletului, nota bene!” - C.G. Jung
Volumul cuprinde: I. Despre bazele psihologiei analitice (1935).
II. Simboluri şi interpretarea viselor (1961)1. Semnificaţia viselor, 2. Funcţiile inconştientului, 3. Limbajul viselor, 4. Problema tipurilor în interpretarea viselor, 5. Arhetipul în simbolistica viselor, 6. Funcţia simbolurilor religioase, 7. Vindecarea scindării.
III. Viaţa simbolică (1939).
IV. Despre ocultism - Despre fenomenele de spiritism (1905), Cuvânt înainte la cartea lui Jung Phenomenes occultes (1938), Psihologie şi spiritism (1948), Cuvânt înainte şi contribuţie la cartea lui Moser Spuk: Irrglaube oder Wahrglaube? (1950), Prefaţă la Jaffé, Apariţii de spirite şi semne prevestitoare, O interpretare psihologică (1957).
V. Psihogeneza bolilor spiritului
Stadiul actual al psihologiei aplicate, în diferitele ţări civilizate (1908), Despre Dementia praecox (1908), Comentariu asupra lucrării lui Sadger Konrad Ferdinand Meyer. Eine pathographisch‑psychologische Studie (1909), Comentariu asupra lucrării lui Waldstein Das unbewuste Ich und sein. Verhaltnis zur Gesundheit und Erziehung (1909), Privire în sufletul delincventului (1932), Cu privire la problema intervenţiei medicale (1950), Cuvânt înainte la lucrarea lui Custance Wisdom, Madness and Folly (1951), Prefaţă la lucrarea lui Perry The Self in Psychotic Process (1953), Cuvânt introductiv la lucrarea lui Schmalz Komplexe Psychologie und korperliches Symptom (1955). VI. Freud şi psihanaliza.
Sigmund Freud, Despre vis, 25 ianuarie 1901
Comentariu asupra lucrării lui Willy Hellpach Grundlinien einer
Psychologie der Hysterie (1905)
Comentarii asupra literaturii psihiatrice (1906–1910)
Cuvânt înainte la lucrarea lui Custance Wisdom, Madness and Folly (1951)
Prefaţă la lucrarea lui Perry The Self in Psychotic Process (1953)
Cuvânt introductiv la lucrarea lui Schmalz Komplexe Psychologie und korperliches Symptom (1955)
VI. Freud şi psihanaliza. Sigmund Freud, Despre vis, 25 ianuarie 1901, Comentariu asupra lucrării lui Willy Hellpach Grundlinien einer
Psychologie der Hysterie (1905), Comentarii asupra literaturii psihiatrice (1906–1910), Despre importanţa teoriei lui Freud pentru neurologie şi psihiatrie (1907), Wilhelm Stekel Nervose Angstzustande und ihre Behandlung (1908), Observaţie preliminară din partea redacţiei (1909), Observaţii marginale la lucrarea lui Wittels Sexuelle Not (1910), Discutarea lucrării lui Erich Wulffen Der Sexualverbrecher (1910), Referate despre lucrări psihologice ale unor autori elveţieni (până la sfârşitul anului 1909) (1910), Discutarea lucrării lui Eduard Hitschmann Freuds
Neurosenlehre (1911), Raportul anual al preşedintelui Asociaţiei internaţionale de psihanaliză cu privire la anul 1910//11 al Uniunii (1911), Două scrisori despre psihanaliză, Despre tratamentul psihanalitic al suferinţelor nevrotice (1912), O observaţie făcută criticii lui Tausk la lucrarea lui Nelken (1913), Răspunsuri la întrebări despre Freud (1953)
Iată un fragment din discuţiile din cadrul prelegerii „Viaţa simbolică”, susţinută de Jung pe 2 aprilie 1939 la Guild of Pastoral Psycholgy din Londra. Prelegerea este inclusă în recenta traducere a cărţii:
Locotenent‑colonelul de aviaţie T.S. Rippon: Care este punctul dumneavoastră de vedere privitor la viaţa de după moarte?
Profesorul Jung: Încă n‑am fost acolo în mod conştient. Când voi muri, voi spune: „Acum o să vedem!“ Momentan am această formă şi spun: „Ce există pe‑aici? Să facem tot ce putem face aici.“ Dacă după moarte vom găsi o nouă viaţă, voi spune: „Aşadar, să mai trăim o dată — encore une fois!“ Nu ştiu nimic despre toate acestea, dar un lucru pot să vă spun: inconştientul nu cunoaşte timpul. O parte din psihicul nostru nu se găseşte în timp şi nu se găseşte în spaţiu. Ele, timpul şi spaţiul, sunt doar o iluzie; astfel că pentru o anumită parte a psihicului nostru timpul nu există.
Mr. Derek Kitchin: Aţi scris undeva, domnule profesor, că, pentru mulţi oameni credinţa într‑o viaţă viitoare este o necesitate pentru sănătatea lor psihologică.
Profesorul Jung: Da. Ne‑am pierde echilibrul dacă nu ne‑am confrunta cu nemurirea, când visele ne confruntă cu problema; atunci ar trebui să decidem. Dacă ele n‑o fac, putem să ne lăsăm păgubaşi. În cazul unei confruntări însă, ar fi bine să spunem: „Trebuie să descopăr ce simt în această privinţă. Să presupunem că nu există ceva ca nemurirea, că nu există o viaţă după moarte. Ce simt atunci? Cum se trăieşte cu o asemenea convingere?“ Poate că atunci veţi avea probleme cu stomacul, aşa că spuneţi‑vă: „Să presupunem că sunt nemuritor“, şi atunci veţi fi poate în ordine. Prin urmare trebuie să vă spuneţi: „Este, evident, corect.“ Cum s‑o ştim? Cum ştie un animal că un anume tip de iarbă pe care l‑a mâncat nu este otrăvitor, şi cum ştiu animalele că ceva este otrăvitor? Se îmbolnăvesc. În acest mod cunoaştem adevărul: adevărul este ceea ce ne ajută să trăim — ne ajută să trăim corect.
C. G. Jung - Opere Complete 18/1. Viaţa simbolică. Editura Trei, traducere din limba germană de Adela Motoc
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
