Aleph Story

ALEPH STORY: Pot fi dobânzi negative şi în România. O discuţie cu Cristian Hostiuc, director-editorial Ziarul Financiar şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU

08.03.2021, 18:15 1001

ZF şi Aleph News, cel mai nou post de televiziune din România, vor avea în fiecare zi de la ora 18.00 pe zf.ro şi pagina de Facebook a ZF o discuţie legată de unul dintre subiectele importante ale zilei, indiferent că este politic, social, cultural, economic sau de business.

O discuţie cu Cristian Hostiuc, director-editorial Ziarul Financiar şi Felix Drăghici, editor-prezentator ŞTIU

 

Cristian Hostiuc: Discutăm despre dobânzile negative, întâi dobânzile negative din Europa şi încercăm să vedem dacă şi România ar putea să experimenteze dobânzile negative la lei. Toată Europa este cuprinsă acum de febra dobânzilor negative, vedem Germania. Germania îşi invită clienţii şi spun „dacă nu vă plac dobânzile negative luaţi-vă banii, plecaţi în altă parte”. Danemarca a introdus pentru prima dată creditul imobiliar cu dobânzi negative, să vedem acuma discuţia din Marea Britanie în care banca Angliei şi Guvernul de la Roma pregăteşte piaţa financiară pentru dobânzi negative.

Felix Drăghici: Dincolo de lipsa noastră de experienţă, să spunem, ca piaţă, să abordăm teme dintr-astea atât de complexe, observăm un lucru foarte clar. Banii sunt mai ieftini, este un desant al banilor uşori şi în acelaşi timp există o inflaţie de, să spunem aşa, de finanţări multiple, mai ales în zona tehnologică, în zona imobiliară, în zonele cu un randament mai bun. Şi în momentul în care banii sunt rugaţi să facă paşi, de fapt, sunt rugaţi să meargă să muncescă. Ei sunt puşi la treabă. În momentul în care se întâmplă asta, România evident va trebui să fie acolo, însă suntem destul de departe, prea săraci, prea mici, pentru a conta la astfel de decizii.

 

Cristian Hostiuc: Prea săraci pentru a avea dobânzi negative.

Felix Drăghici: Lucrurile sunt simple, pentru că oamenii nu au cultură financiară, pentru că în Danemarca, de fapt, dobânda negativă la creditul ipotecar le spunea oamenilor „dacă vreţi să băgaţi bani într-o casă nu este cel mai inteligent lucru. O faceţi, e pe treaba voastră, însă banii pe care îi avem noi la dispoziţie ar trebui să fac altceva”. Evident se se scumpeşte costul obligaţiunilor şi vedem cum oamenii sunt de fapt îndemnaţi să citească, îndemnaţi să pună banii la treabă. În acest context, nu cred că România este atât de aproape de zona asta, însă probabil o să prindem în viaţă şi noi asta.

 

Cristian Hostiuc: Nu ştiu, în România? În România, conform legii, nu poti să dai dobânda negativă. Deci trebuie să ai 0 sau 0 şi ceva. Este şansa noastră şi România se confruntă cu un flux de bani, depozitele bancare sunt mult mai mari decât creditele, iar rata de economisire este mult mai mare decât rata creditării.

Felix Drăghici: Dacă mi-ar fi spus cineva, odată, că în 2005, am imaginea asta în cap cu tine şi guvernatorul Băncii Naţionale, în momentul în care România denominează de fapt moneda şi dintr-odată celebrul un milion de lei, se taie zerourile şi în momentul ăsta vorbim cu 100 de lei şi aşa mai departe. E un moment important, însă este foarte aproape. Sunt 16 de ani de atunci, nu e atât de departe în timp, într-un moment în care nu eram extrem de săraci, dar foarte rudimentar din punct de vedere financiar. Însă, astăzi vorbim foarte uşor despre credit ipotecar, despre DAE, despre tot felul de indici de referinţă. Lumea este din ce în ce mai obişnuită. Poate că şi telefonia mobilă a ajutat în sensul asta, pentru că am văzut un Focus Grup odată şi oamenii ştiu extraordinar de bine beneficiile fiecărui abonament, contrar tuturor aparenţelor, nu ai crede niciodată că un copil de 18 ani poate să spună atât de repede beneficiile fiecărui tip de abonament, motiv pentru care are două, trei telefoane, ăsta era focus grupul. Şi atunci, şi la bancă lumea va simula ce a învăţat rapid. Însă, la finalul zilei, oamenii trebuie să înveţe să-şi investească banii pentru că, în acest moment, ăsta este pericolul de fapt şi în pieţele dezvoltate, nu numai în România, creditele să fie acordate cu mare uşurinţă. Şi ele după aceea să genereze o anumită criză, da, neplata, banii nu se mai întorc, oamenii încep să aibă probleme, există panică. Este foarte uşor să ajungi în zona asta, mai ales într-o ţară atât de emoţională cum este România.

 

Cristian Hostiuc: Eu cred că în Europa şi în Statele Unite vom experimenta la un moment dat, în 10 ani sau 20 de ani .o perioadă de criză, tot aşa.

Felix Drăghici: Asta este din experienţă ta.

 

Cristian Hostiuc: Din experienţă, pentru că la un moment dat toată această printare de bani se va regăşi undeva. Se va regăsi în inflaţie, se va regăsi într-un război, se va regăsi în creşterea exponenţială a preţului activelor fixe şi activelor financiare şi la un moment dat va veni o prăbuşire, ca să spunem aşa.

Felix Drăghici: Mai devreme, vreau să spun, că dacă totuşi îi spuneai cuiva în 2008, în momentul acela de dramă, de salarii, de concedieri, de spaimă totală, pentru că practic a fost prima criză financiară conştientă trăită de milioane de români, practic România nu a mai experimentat aşa ceva, în comunism existau difolturi, însă erau ascunse foarte, foarte clar de statul comunist, pentru că nu există comunicarea. Acum toată lumea a fost cuplată la drama oamenilor care au fost loviţi de criză. Da, dar dacă îi spuneai cuiva că în 2021 într-o altă criză, de alt tip, românii vor avea 70 - 80 de miliarde bani la banca de euro, nimeni nu te-ar fi crezut.

 

Cristian Hostiuc: Banii sunt mult mai mulţi. Asta este diferenţa dintre depozite şi credite. Dar, într-adevăr dacă ar fi să dăm puţin timpul înapoi, în 30 de ani s- a economisit ceva în România şi oamenii sunt mult mai, să nu zic mai relaxaţi, nu poţi să fii relaxat în România, dar totuşi au pus un anumit strat. Un anumit strat, întrebarea mea este, cât vor mai rezista să ţină banii la banca cu 0 şi ceva dobânda la euro sau cu 1 - 1,5 - 2 sau maxim 3% la lei.

Felix Drăghici: Să spunem că totuşi, alternativa ar fi banii la saltea sau banii în depozite private. De exemplu, interesant, în Elveţia de cele mai multe ori, peste o anumită sumă de bani, bogaţii îşi duc banii în depozite private.

 

Cristian Hostiuc: Ai un bancher privat.

Felix Drăghici: Există un cost al depozitării banilor. Aia e dobânda negativă mascata în costul depozitării banilor.

 

Cristian Hostiuc: Acum dacă îţi depui banii în Elveţia îţi va spune acolo „ne pare rău, nu îţi mai dăm dobândă sau dacă vrei să câştigi mai mult trebuie să îţi asumi riscuri mai mari, dar dacă vrei să fii safe aici, îmi pare rău, în fiecare an aveţi un cost”.

Felix Drăghici: Un cost al depozitării banilor. Asta este de fapt la finalul zilei dobânda negativă, un cost al depozitării banilor, pentru că ei sunt făcuţi să circule, să producă plus valoarea pe care o visam de fiecare.

 

Cristian Hostiuc: Bun, dar ce putem reţine este că în România, conform legii, nu ai voie să dai dobânzi negative.

Felix Drăghici: Asta-i vestea acestei discuţii.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO