Bănci și Asigurări

Digitalizarea poate ajuta şi clienţii băncilor din zona rurală să acceseze servicii financiare fără să depindă de amprenta teritorială a unei bănci, ducând astfel la creşterea incluziunii financiare. Sistemul bancar este încă la început în privinţa inteligenţei artificiale, a digitalizării şi, în continuare, este o discrepanţă mare rural-urban

Ce spun bancherii şi consultanţii despre perspectivele digitalizării

Autor: Mircea Nica

05.05.2024, 10:03 181

Mircea Busuioceanu, Raiffeisen Bank: Ce nu trebuie să ne aşteptăm este ca sistemul bancar să fie o oază într-un deşert. Digitalizarea în România  trebuie să progreseze. Există un raport DESI în care nu suntem clasaţi foarte bine din punctul de vedere al digitalizării Daniela Bodîrcă, ALB: Sunt discrepanţe foarte mari între mediul rural şi mediul urban. Menţionez zona de plăţi electronice şi tranzacţii în formulă digitală Lucian Anghel, Libra Bank: Cred că zona de educaţie tehnologică se va face fără niciun fel de ajutor pentru că tehnologiile sunt intuitive. Cred în continuare că nivelul de educaţie trebuie dezvoltat şi aici nu discut doar de educaţie financiară Alexandru Reff, Deloitte: Băncile se vor orienta tot mai mult spre alte surse de venituri decât dobânzile, în condiţiile în care acestea vor rămâne sub presiune într-un climat de persistenţă a dobânzilor relativ mari la depozite.

Sistemul bancar se află încă la început în ceea ce priveşte digitalizarea, în ciuda accelerării resimţite pe această zonă în ultimii ani, şi există în continuare discrepanţă între mediul rural şi cel urban privind accesul la serviciile financiare, iar digitalizarea şi noile tehnologii sunt strâns legate atât de incluziunea financiară, cât şi de educaţia financiară, acţionând ca un motor de creştere pentru acestea. Acestea au fost câteva dintre concluziile unei conferinţe recente privind perspectivele de dezvoltare ale sectorului bancar românesc.

În prezent ne aflăm în faţa unei schimbări fundamentale de paradigmă, iar următorii 10 ani vor veni cu lucruri material diferite, modul în care se operează urmând să fie implicit diferit, a declarat recent Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank.

„Vorbind despre AI (inteligenţa artificială - n.red.), nu este un lucru nou. Suntem la al treilea val şi este abia momentul în care s-au întâlnit capacităţile de hardware cu disponibilitatea de date pentru a crea un impact în lumea reală. Uniunea Europeană (UE) câteodată este tentată să reglementeze înainte să inoveze, iar acest lucru ar trebui ţinut sub control pentru că pierdem faţă de Statele Unite şi China faţă de care suntem cu mult în spate. Există un raport al Comisiei Europene conform căruia se intenţionează să se investească în jur de 20 mld. euro pe an în inteligenţă artificială, dar trebuie să şi vedem lucrul acesta întâmplându-se“, a spus Mircea Busuioceanu.

În ceea ce priveşte sistemul bancar românesc, vicepreşedintele Raiffeisen Bank a arătat că se află la început pe acest palier, pentru că diverse instituţii încă fac diverse experimente în zona de digital.

„Nu cred că suntem cu mult în urma Europei. Dacă mă întrebaţi pe mine, cel puţin faţă de regiune, suntem cam acolo. După cunoştinţa mea să fie ceva mai evoluaţi cei din Spania şi Marea Britanie, dar cred că vom progresa rapid. Dacă este să vorbesc de instituţia în care lucrez avem un angajament puternic pentru acest subiect şi este o componentă a strategiei noastre pentru perioada următoare“, a mai adăugat Mircea Busuioceanu.

Ce nu trebuie să ne aşteptăm este ca sistemul bancar să fie „o oază într-un deşert“, a adăugat vicepreşedintele Raiffeisen, susţinând că digitalizarea în România  trebuie să progreseze. „Există un raport DESI în care nu suntem clasaţi foarte bine din punctul de vedere al digitalizării, iar din punctul de vedere al inteligenţei artificiale ca investiţii per capita suntem pe locul 19 în Europa momentan. Deci avem mult loc să ne dezvoltăm. Din punctul meu de vedere sistemul bancar cred că o să progreseze mai repede decât media societăţii, dar şi societatea trebuie să vină în această zonă.“

Digitalizarea şi noile tehnologii sunt strâns legate atât de incluziunea financiară, cât şi de educaţia financiară, acţionând ca un motor de creştere pentru acestea, consideră Daniela Bodîrcă, preşedinte al asociaţiei societăţilor de leasing ALB România.

„Incluziunea financiară este un subiect care a apărut din ce în ce mai mult în ultimii ani, atât la nivel de autorităţi, cât şi în zona instituţiilor financiare care s-au angrenat în procese şi programe de îmbunătăţire a accesului la serviciile financiare. Aici mă refer de la simplul cont curent până la alte produse pe care ar trebui să le accese populaţia indiferent de categorie. Din perspectiva legislativă avem în 2023 în decembrie o nouă legislaţie care aduce anumite amendamente şi completări astfel încât celelalte reglementări pe incluziune să fie îmbunătăţite şi să faciliteze accesul unui număr cât mai mare la serviciile financiare. Cred că este un subiect important care este interconectat cu intermedierea financiară, dar şi cu educaţia financiară şi în opinia mea incluziunea poate fi crescută prin această zonă digitală, care poate să ajute chiar şi clientul din zona rurală să acceseze servicii financiare fără să depindă de amprenta teritorială a unei instituţii fi­nanciare. Vorbim de efor­turi şi educare“, a detaliat Daniela Bodîrcă.

În acelaşi timp, şefa ALB a amintit de dis­cre­panţa foarte mare care încă există între mediul rural şi mediul urban, ea menţionând zona de plăţi electronice şi tranzacţii în formulă digitală.

„De foarte multe ori primul produs adresat este acesta şi cred că sunt premise să vedem în viitor o creştere a incluziunii financiare şi din zona rurală. Cred că sunt elemente în zona cardurilor bancare, unde avem un progres semnificativ.

În a doua parte a anului 2023 aveam un număr de 21 de milioane de carduri ban­care în funcţiu­ne, cu o creştere semnifi­cativă faţă de 2019, când aveam aproape 19,6 milioane.

Cu toate acestea, jumătate din populaţia adultă a României încă funcţionează în baza numerarului. Trebuie să existe o închegare a mai multor componente astfel încât să convingem populaţia să funcţioneze cât mai mult folosind produsele financiar bancare, iar noi ca jucători trebuie să facilităm accesul“, susţine Daniela Bodîrcă.

Odată cu digitalizarea tuturor proceselor într-un mod accelerat, zona de protecţie şi atacuri cibernetice a început să capete amploare, iar Lucian Anghel, director general adjunct al Libra Internet Bank, a explicat că într-un context ca cel pe care îl trăim cu conflictele de la graniţă, fraudele s-au triplat la nivel global.

„Cred că zona de educaţie tehnologică se va face fără nici un fel de ajutor pentru că tehnologiile sunt intuitive. Cred în continuare că nivelul de educaţie trebuie dezvoltat şi aici nu discut doar de educaţie financiară. Din perspectiva educaţiei sunt o serie de principii şi mai ales educaţia împotriva fraudelor. Dacă ne uităm la noiembrie -decembrie 2023 s-a întâmplat ceva şi se vede o triplare a fraudelor la nivel global. Este atacul împotriva organizaţiilor statale. Având în vedere situaţia cu conflictele prin care trecem nu trebuie să fim savanţi să ne dăm seama că există o anumită legătură. Am primit acceptul pentru un raport de fraudă Revolut pe care îl pot prezenta azi şi se referă la nivel global. Nu ni se întâmplă doar nouă atacurile cibernetice, ci au loc la nivel global. Cred că este rolul nostru al tuturor să ne educăm pe noi inclusiv cei care nu sunt bancarizaţi“, a spus Lucian Anghel.

Lumea în care trăim este în general tot mai provocatoare şi băncile sunt provocate atât ca actori economici al căror model de business este sub presiune, cât şi în calitatea lor esenţială de finanţatori ai restului economiei, fiind necesar să înţeleagă cum toţi aceşti factori de disrupţie afectează clienţii lor şi finanţările pe care le oferă a explicat Alexandru Reff, Country Managing Partner al Deloitte România.

„Din studiul nostru global anual privind perspectivele sistemului bancar se desprinde ideea că modelele de venituri ale băncilor şi capacitatea lor de a gestiona costurile vor rămâne sub presiune, vor fi testate anul acesta în condiţiile în care creşterea organică va fi dificil de obţinut, va fi probabil modestă şi băncile vor căuta noi surse de creare de valoare şi în acelaşi timp vor fi foarte interesate de achiziţii“, a explicat Reff.

El a mai adăugat că studiul Deloitte consideră că este probabil ca băncile să se orienteze tot mai mult spre alte surse de venituri decât dobânzile, în condiţiile în care acestea vor rămâne sub presiune într-un climat de persistenţă a dobânzilor relativ mari la depozite şi în acelaşi timp de limitare a expansiunii creditului, inclusiv din cauza reglementărilor foarte stringente legate de ESG care vor face ca o bună parte din potenţialii împrumutaţi să nu se poată adapta suficient de repede şi să nu fie neaparat eligbili pentru finanţări sau pentru finanţări atractive.

„De asemenea, costurile care sunt în creştere în întreaga economie vor pune presiune şi pe bănci, mai ales în condiţiile în care se fac investiţii semnificative în digitalizare, în conformarea reglementară, în personal. Probabil că putem spune că întreaga arhitectură a sistemului bancar este într-o prefacere influenţată de aceşti factori disruptivi de transformarea tehnologică sau digitală, de acest climat persistent de rate înalte ale dobânzilor care reflectă o nouă paradigmă a inflaţiei, de cerinţe tot mai împovărătoare de conformare şi în acelaşi timp de tensiuni geopolitice şi este foarte interesant cum băncile decontează o bună parte din aceste provocări“, a concluzionat Alexandru Reff.

 

Lucian Anghel, director adjunct al Libra Internet Bank: Nu ni se întâmplă doar nouă atacurile cibernetice, ci au loc la nivel mondial. Cred că este rolul nostru al tuturor să ne educăm pe noi inclusiv cei care nu sunt bancarizaţi.

Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank: Vorbind despre AI (inteligenţa artificială -n.red.), nu este un lucru nou. Suntem la al treilea val şi este abia momentul în care s-au întâlnit capacităţile de hardware cu disponibilitatea de date pentru a crea un impact în lumea reală. Uniunea Europeană câteodată este tentată să reglementeze înainte să inoveze şi pierdem faţă de SUA şi China.

Daniela Bodîrcă, preşedinte al ALB România: Incluziunea poate fi crescută prin această zonă digitală, care poate să ajute chiar şi clientul din zona rurală să acceseze servicii financiare fără să depindă de amprenta teritorială a unei instituţii financiare.

Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România: Costurile care sunt în creştere în întreaga economie vor pune presiune şi pe bănci, mai ales în condiţiile în care se fac investiţii semnificative în digitalizare, în conformarea reglementară, în personal. Probabil că putem spune că întreaga arhitectură a sistemului bancar este într-o prefacere influenţată de aceşti factori disruptivi.